Mituri despre asocierea alimentelor
Incercam sa asociem alimente corect, pentru a avea rezultate cat mai bune in privinta sanatatii. Iata de ce nu ar trebui sa tinem cont de mituri.
Categorii de alimente
Avem cinci categorii de alimente: proteinele (carne, peste, oua, lactate), legumele, fructele, cerealele (orez, grau, ovaz, paste, etc.) si oleaginoasele (seminte, nuci).
La randul lor acestea sunt impartite in lipide sau grasimi, glucide sau carbohidrati si aminoacizii sau proteinele.
Carbohidratii sunt reprezentati in principal de catre cereale si fructe, proteinele pot fi de origine animala sau vegetala, si grasimile la randul lor pot si sanatoase (avocado, nuci, seminte) sau nesanatoase (ulei prajit, grasime animala in exces).
Exista foarte multe criterii dupa care sunt impartite alimentele, si de asemenea exista multe reguli care au fost create pentru a sustine sau nu consumul cumulat de alimente sau grupe alimentare.
Mituri despre asocierea alimentelor
Unul dintre cele mai cunoscute mituri este acela ca nu ar trebui sa consumam la aceasi masa proteine cu carbohidrati!
Adica daca vrem sa mancam la aceasi masa cartofi prajiti, sau chiar varianata mai usoara, cartofi la cuptor sau in aburi, cu carne, nu avem voie, pentru ca dauneaza sanatatii, digestiei, si dietei!
Un alt mit este ca fructele se mananca doar pe stomacul gol, si niciodata ca desert, adica cu 20 de minute inainte de o masa principala sau la doua ore dupa una.
O a treia regula ar fi ca amidonoasele (cerealele si legumele cu amidon- linte, fasole, mazare, etc.) ar trebui consumate singure, sau cu legume ne-amidonoase.
O ultima regula ar fi ca semintele si nucile ar trebui consumate singure sau impreuna cu legumele.
Cum sunt explicate aceste mituri
O prima explicatie ar fi aceea ca fiecare tip de aliment are nevoie in stomac de un anumit mediu, mai alcalin sau mai acid, pentru a fi digerat.
Astfel, daca vom combina alimentele incalcand regulile de sus, nu vom face altceva decat sa ingreunam digestia…
Mai mult, unii au afirmat ca digestia este atat de ingreunata, incat mancarea nedigerata ajunge in intestinul subtire, unde poate putrezi! Nimic mai fals!
La aceasta explicatie se adauga timpul de digestie al alimentelor, care daca sunt combinate, conduce iar la ingreunarea digestiei.
Se stie ca stomacul, daca ar fi gol si ar ingera doar un anumit tip de aliment s-ar goli de continut, trimitand resturile digestive mai departe in intestinul subtire.
Astfel, fructele au nevoie de 20 de minute, legumele de 50-60 de minute, proteinele slabe de 2-4 ore (carne pui, peste, iaurt, lapte), grasimea de 6-7 ore (lactate inchegate, grasime animala).
De aici, ipoteza eronata ca digestia nu este facuta pana la capat, pentru ca enzimele secretate de catre corp s-ar anula una pe alta.
Daca de exemplu am manca o portocala dupa o masa de proteine si carbohidrati, aceasta ar fi digerata dupa 20 de minute. Conform teoriei, pana cand stomacul ar digera si restul, fructul ar fermanta, si pentru ca fermenteaza intervine in procesul de digestie, aproape anihilandu-l.
Cel mult o sa ne simtim putin balonate!
Cum functioneaza in realitate digestia
In ciuda tuturor miturilor, putem cu usurinta sa incalcam regulile de mai sus, fara nicio remuscare! De ce? Simplu.
Corpul nostru este o masinarie bine pusa la punct, asa incat, daca vom combina “gresit” alimentele, stomacul isi va face treaba asa cum stie.
Prin urmare, cand procesul de digestie se muta in intestinul subtire, pancreasul la randul sau va secreta, in functie de ceea ce am mancat, ezimele sale si astfel, asa zisa lipsa de digestie de la nivelul stomacului, va fi compensata ulterior de catre acest mic organ.
Cum asociem corect alimentele
Ar trebui sa pastram o singura regula, cea a bunului simt, respectiv sa renuntam la tot felul de credinte mai mult sau mai putin eronate, si sa mancam echilibrat, cate putin din toate.
Orice nutritionist ar recomanda sa mancam cat mai variat, sa nu facem exces de o anumita grupa alimentara, si sa consumam cat mai multe fructe si legume, care da, pot contine carbohidrati, grasimi si proteine in acelasi aliment!
De exemplu o banana contine la 100 de grame 0.3 g de grasimi, 23 g de carbohidrati si 1.1 g de proteine! Totusi, este foarte recomandata pentru mentinerea sanatatii inimii si scaderea tensiunii arteriale.
Foto: 123rf.com
