Alimente care cresc inteligenta

Functionarea buna a creierului nostru depinde si de alimentatie. Grasimi sau dulciuri din abundenta – memoria slabeste. Carente de proteine sau minerale – capacitatile noastre intelectuale sunt afectate. Atunci, ce sa mananci ca sa gandesti mai bine?

Structura si functionarea creierului, ca si cele ale inimii, se schimba, se imbunatatesc sau se deterioreaza in functie de alimentatia fiecarei persoane, de medicamentele pe care le ia si exercitiul fizic pe care il face. Este un organ de o flexibilitate uimitoare care creste, se micsoreaza, se schimba in functie de imprejurari. Si in special in functie de ceea ce mancam. Daca o schimbare in alimentatie nu va face din noi laureati ai premiului Nobel, totusi, ea ne poate permite sa ne exploatam inteligenta intr-o maniera optima. Chiar sa remediem micile probleme de concentrare, de memorie sau alte consecinte ale oboselii care afecteaza buna sa functionare.

Proteine – pentru revigorarea creierului

Proteinele participa la fabricarea de neuro­transmitatori, agentii de comunicare ai informatiei in creier, indispensabili pentru o buna functionare a acestuia. Un experiment stiintific englez a demonstrat ca tinerele fete vegetariene cu carente de proteine aveau un IQ inferior celor care nu aveau astfel de alimentatie cu carente. Pentru evitarea acceselor de oboseala de dupa-amiaza si pentru a reactiona mai bine la situatiile de stres, la pranz opteaza pentru o masa lejera si bogata in proteine.

Grasimi – pentru mentinerea unei conditii bune

Creierul contine aproximativ 60% grasimi, dintre care o treime provine din alimentatie. Omega 3, in special, permite construirea si mentinerea intr-o stare optima a membranelor celulelor cerebrale, asigurand o mai buna trasmitere a mesajelor. Consumatorii de peste vor ramane mai mult timp atenti, dupa cum a demonstrat un studiu olandez numit Zutphen. Asadar se recomanda o lingura de ulei de rapita pe zi, peste gras cel putin de doua ori pe saptamana, si mai putina grasime saturata – animala (provenita din carne, bran­za, unt) sau vegetala hidrogenata (margarina, prajituri industriale) – , care pot stopa cresterea celulelor cerebrale sau chiar sa le modifice morfologia.

Glucide – pentru a-i aduce energie

Pentru a functiona corect, celulele cerebrale au nevoie, prin circulatia sanguina, de un aport de dulce regulat. Alimentele cu index glicemic mic-mediu (paine cu cereale, legume uscate, fainoase integrale) favorizeaza atentia si concentrarea pe tot parcursul zilei. Rezultatele testelor congnitive aplicate copiilor scad, daca acestia nu au consumat astfel de alimente la micul dejun. Mai mult de jumatate din painea mancata in acel moment serveste la buna functionare a creierului in timpul zilei. In schimb, excesul de zahar rapid (biscuiti industriali, ciocolata etc.) incetineste activitatea intelectuala. Calitatea performantei intelectuale din timpul zilei depinde in mare masura si de somnul de noapte, iar creierul are nevoie de energie chiar si in timpul acestuia. Deci, nu trebuie sa suprimam alimentatia corespunzatoare la cina.

Vitamine – pentru a-l stimula

Vitaminele sunt indispensabile pentru o conditie fizica si psihica buna, deci, importante si pentru creierul nostru. Astfel, vitaminele de grupa B sunt necesare fabricarii si bunei functionari a neurotransmitatorilor. Vitaminele B6, B9 (ficat de pasare, galbenus de ou, fasole alba) si B12 (ficat, stridii, scrumbii) stimuleaza memoria. Vitamina B1 (carne de porc, linte, creson) participa la metabolismul glucozei, care furnizeaza creierului energie. Mai putin cunoscuta pentru contributiile sale legate de intelect, vitamina C ofera creierului o stimulare fiziologica. Cercetatorii britanici au descoperit ca adolescentii de 13 si 14 ani care aveau cele mai ridicate procente de vitamina C obtineau rezultate mai bune la testele de inteligenta. Un motiv bun pentru a nu neglija dimineata sucul de portocale.

Minerale – pentru protejare si stimulare

Din categoria mineralelor, fierul ramane cel mai important. O deficienta de fier provoaca anemie, deci o oxigenare mai scazuta a creierului si, prin urmare, un deficit in functionarea sa. Aceasta carenta este cea mai raspandita in lume, mai ales la femei. Alimentele care ofera un procent satisfacator de fier sunt carnea rosie si lintea. Un alt mineral esential este cuprul, care joaca un rol protector si participa la controlarea fabricarii de energie provenita din glucoza. Ficatul de vitel, stridiile si calamarii sunt bogati in acest mineral.

Echilibrul general – indispensabil

Efectele unei bune alimentatii nu sunt resimtite imediat.
–  Daca pastele fainoase sau painea au efect pe moment, evitand accesele de oboseala si scaderea eficientei, consumul de ulei de rapita sau de peste nu are efect decat dupa cateva luni.
–  Cel mai adesea, echilibrul alimentar trebuie restabilit, modul de viata schimbat. Creierul nostru nu este o masina, dar daca vrem sa facem o asemenea comparatie, pentru a functiona la parametri optimi, acesta are nevoie de carburantul adecvat.
–  Daca parintii ne obligau sa consumam miere si polen pentru ca „face bine”, studiile confirma aceasta credinta populara, deoarece metionina, vitamina E si P au rol de protejare si de refacere a neuronilor.

Grasimile si dulciurile daunatoare

Principalii vinovati pentru perturbarea transmiterii informatiei la nivel cerebral sunt grasimile saturate. In aceasta categorie intra grasimile animale, uleiul de floarea-soarelui si de arahide, uleiurile hidrogenate care au efecte nocive asupra memoriei si asupra invatarii. Doctorul Greenwood, de la Universitatea din Toronto, a efectuat un experiment prin intermediul caruia a demonstrat ca animalele supuse unui regim alimentar compus din 10% grasimi saturate, practic nu mai invatau…. nimic!
Alimentele cu index glicemic foarte mare favorizeaza imbatranirea creierului dar si a restului organismului. Pateurile, sucurile, siropul de porumb din produsele industriale desi ne satisfac poftele si poate le savuram zilnic, in realitate nu sunt aliatii organismului nostru ci dimpotriva. Cercetatorii au mai descoperit si probleme de concentrare si hiperactivitate la copiii dependenti de produsele dulci. Deci alimentatia necorespunzatoare poate influenta rezultatele scolare sau chiar comportamentul.