Stil de viata sanatos versus diete

Diete, silueta, sanatate. Cum sa le armonizam cand noi mancam ce gasim prin magazine?! Aflati opinia medicului Razvan Trascu despre nutritie si obsesii alimentare, despre diete si modalitatile sanatoase de slabit.

 

Psychologies: De ce sa tinem dieta si de ce sa nu tinem? Cand se impune si cand nu se impune?

Razvan Trascu: Aa, „dieta“… Uite un termen care a fost mult abuzat si al carui sens s-a cam pierdut un pic pe parcurs, intre atatea strategii de marketing menite sa „vanda“ industria fitness/wellness.

Da-mi voie sa-ti reamintesc ca dieta este un „regim alimentar special, recomandat de medici in scopuri terapeutice sau pentru scaderea greutatii corpului“ (Noul DEX, 2002), definitie completata stralucit, in opinia mea, de vechiul DEX: „regim de viata ordonata“.

Prin urmare, daca ne referim la un regim de viata ordonata, DA, este ceva ce noi toti ar trebui sa adoptam. Pentru ca, de multe ori, de dragul unor tinte iluzorii, cotidianul ne impinge sa renuntam la mese sau la miscare, sau la timpul petrecut in natura, preferabil alaturi de cei dragi.

E bine, asadar, sa ne reamintim ca sanatatea trebuie sa fie pe primul loc in ordinea prioritatilor noastre, mai inainte de cariera sau promovari, sau de prime, sau de examene.

Avem un singur corp si orice ne propunem in viata, nu vom reusi decat daca ne ingrijim, inainte de toate, de bunastarea lui! Daca vorbim, insa, de o dieta in sensul unor restrictii alimentare, lucrurile se schimba un pic.

Ar fi de evitat din alimentatia omului modern o serie de „componente“ care nu sunt deloc sanatoase si nici utile organismului.

Ma refer aici la zahar, la carbohidratii rafinati care „potenteaza“ gustul, la dulciurile care ne fac cu ochiul din orice raft de magazin alimentar, la grasimile „rele“ si excesul de substante adaugate in alimentele procesate industrial, in scopul de a le face mai putin perisabile (conservanti), mai gustoase (potentiatori de gust), mai aromate (potentiatori de aroma), mai aspectuoase (coloranti) si tot asa.

 

Cine ar trebui sa stabileasca ce dieta tinem? Presa? Medicul?

R. T.: E important sa retinem ca nu poti discuta nici de dieta, nici de sanatate fara a cere sfatul unui medic.

Pentru ca orice dieta trebuie sa respecte anumite principii: sa urmareasca un tel (cel mai popular fiind scaderea in greutate), dar sa asigure un drum lin catre acesta, fara a supune organismul unor solicitari, fara a expune organismul unor riscuri.

Indiferent daca vorbim de scadere in greutate sau de dieta, in cazul vreunei boli (cum este cazul tot mai frecvent al diabetului), dieta trebuie stabilita obligatoriu de un medic: pentru ca nu suntem toti la fel, nu functionam toti la fel.

Este necesar un bilant al organismului, un „punct de plecare“, cu cunoasterea clara a eventualelor lipsuri ale organismului (poate ca cineva are un deficit de vitamine, poate ca altcineva este obez ca urmare a unei boli si tot asa).

Un bilant initial amanuntit – bazat pe masuratori (diametre, circumferinte, greutate etc.), pe unele analize de sange si teste imagistice, completate de orice alte investigatii considera necesar medicul pentru inceput – este obligatoriu.

Schimbarea regimului alimentar si a stilului de viata presupune un stres pentru organism – si trebuie, prin urmare, evaluate modalitatile prin care sa facem acest stres cat mai usor de tolerat pentru organism.

Pe de alta parte, desi dieta presupune restrictii, trebuie sa fie suficient de echilibrata incat sa permita organismului sa functioneze optim.

Iar rolul medicului este nu doar sa elaboreze dieta, ci si sa o modifice pe parcurs, sa o ajusteze, urmarind anumiti parametri, verificand daca rezultatele obtinute sunt cele scontate, daca organismul raspunde corect si eficient la dieta.

Si, nu in ultimul rand, sa contribuie la pastrarea motivatiei pe termen lung. Din toate aceste motive, consider ca e important sfatul unui medic: medicul nu va aplica mecanic indicatiile gasite in te miri ce revista sau pe te miri ce site, ci va elabora un regim personalizat, adaptat fiecarui individ, fiecarei suferinte, fiecarui context.

Nu exista „retete“ universale, care sa-i ajute pe toti in egala masura. Exista doar dorinta noastra de a obtine totul de-a gata, fara efort, cat mai rapid – care ne impinge sa incercam „dupa ureche“ remediile altora, ca sa scutim timpul si banii aferenti vizitei la medic, ca sa scurtam timpul pana la rezultate.

Doar ca strategia aceasta de cautare a miracolelor, a slabirii/insanatosirii rapide, nu functioneaza: pe termen lung, gresim, uneori iremediabil, iar prin adoptarea „dupa ureche“ a unei diete ne putem face mai mult rau decat bine.

Si trebuie inteles de la inceput ca, daca vorbim de scadere in greutate, strategiile de succes nu presupun solutii rapide, ci doar perseverenta, rabdare, intelegerea organismului, modificari de durata.

Orice solutie de slabire rapida este, de fapt, mai mult marketing decat realitate sau, daca chiar aduce o slabire rapida, aduce odata cu aceasta si boala si/sau efecte secundare importante.

 

Dieta sau schimbare definitiva de stil alimentar? Ce e mai bine?

R. T.: Mi-as dori sa pot da un raspuns simplu, dar nu exista, pentru ca depinde de scopul dietei si de motivele pentru care a fost prescrisa. Uneori avem nevoie de un regim alimentar tranzitoriu, pe o perioada finita, pentru a ajuta organismul sa depaseasca o boala.

Alteori, vorbim de modificari care vor fi facute pentru toata viata. Daca e vorba de pierdere in greutate, atunci, daca cresterea in greutate a fost generata de obiceiurile alimentare proaste, singura solutie este schimbarea definitiva a stilului de viata.

De viata, nu alimentar – pentru ca rareori cresterea in greutate e data doar de obiceiuri alimentare proaste, de multe ori fiind vorba si de sedentarism.

Trebuie, prin urmare, adoptat un stil de viata sanatos, cu o alimentatie corecta (si acest „corect“ are o componenta cantitativa – „cat mananci?“, precum si una calitativa – „ce mananci?“), dar si cu multa miscare.

Daca vorbim de o boala… Ne amintim cu totii ca, dupa operatii (apendicita, de exemplu) sau cand suferim de hepatita (ca sa dau exemplele cele mai frecvente), se recomanda un regim alimentar care trebuie respectat o perioada.

In alte boli, insa (si iar dau ca exemplu diabetul), modificarile de stil alimentar sunt permanente. Depinde, asadar, de situatie – si, cu riscul de a ma repeta, e de datoria medicului sa explice acest lucru in momentul in care stabileste un anumit regim alimentar.

 

Daca tin o dieta si nu-mi place ce trebuie sa mananc, ce sa fac? Schimb dieta?

R. T.: As zice ca, in primul rand, ar fi util sa ne amintim ca mancam pentru a trai si nu traim pentru a manca. Desigur, succesul unei diete (daca este corect alcatuita, desigur!) este dat, in primul rand, de cat de bine este respectata.

In mod evident, deci, dieta va trebui sa tina cont de preferintele personale. Nu trebuie uitat insa ca, de multe ori, preferintele personale sunt gresite si imposibil de respectat.

Mi-amintesc de o tanara domnisoara care voia sa piarda niste kilograme si a venit la mine spunandu-mi: „Razvane, te rog frumos, invata-ma sa slabesc asa cum ai slabit tu, dar sa nu-mi spui sa nu mananc dulciuri si sa fac sport, ca astea nu le pot face!“.

Gustul se poate educa: asa cum reclamele si sosurile, si alimentele semipreparate l-au educat (si inca prost!) intr-o directie gresita, asa il putem si re-educa sa „iubeasca“, sa „agreeze“ acele alimente care sunt sanatoase.

Ca sa dau cateva exemple: un burger contine intre 1,3 si 3,7 grame de sare (recomandat este sa nu depasim 2-3 g de sare pe zi, ori burgerul ne aduce aceasta cantitate la o singura masa), iar o sticla de jumatate de litru de bautura carbogazoasa pe care, pe caldura, o bei pe nerasuflate, contine 54 de grame de zahar (echivalentul a aproape 11 plicuri de zahar)…

Asa-i ca nu te-ai gandit niciodata la asta? In concluzie, adevarul trebuie sa fie undeva la mijloc: dieta trebuie sa respecte acele preferinte personale care sunt sanatoase si sa explice acele alegeri gresite (si mai precis, in ce consta greseala acestor alegeri).

 

Care sunt cele mai la moda diete si de ce? Au ele succes? Dukan?

R. T.: Dietele „populare“ au succesul direct proportional cu marketingul care le inconjoara. „Testimonialele“ din jurul lor sunt tot marketing, sunt declaratii mai mult sau mai putin mincinoase, dar, cu siguranta, platite.

Dieta Dukan este o dieta conceputa pe termen lung (dar de multe ori presa se axeaza strict pe faza de atac, cu pierderi spectaculoase in greutate, uitand ca pentru mentinerea scaderii in greutate sunt necesare sacrificii pe termen lung, in faza de mentinere!), care nu este deloc lipsita de sacrificii (care, iarasi, sunt de multe ori trecute sub tacere).

Dieta mediteraneana se refera la un stil de viata. Este ceea ce mananca persoanele din bazinul mediteranean (poate mai degraba din sfera Italiei si Greciei): multe cruditati (legume si fructe proaspete), multe lactate, peste si fructe de mare, seminte etc.

Revenind la definitia de la inceput, spre deosebire de Dukan, nu are niciun tel, niciun scop, este doar un stil de viata – in momentul de fata, cel mai sanatos chiar.

Adevarurile care stau in spatele dietelor de slabire sunt aceleasi: trebuie limitat consumul de carbohidrati; trebuie limitat numarul de calorii; trebuie asigurata o alimentatie sanatoasa, cu multi nutrienti condensati in putine calorii.

Principiile pe care se castiga sau pierd kilogramele in plus sunt aceleasi. Diferitele diete exploateaza componente diferite ale metabolismului doar; exista numitori comuni.

Nu cred ca intrebarea corecta este „care dieta este la moda“; intrebarea corecta ar trebui sa fie: „care dieta mi se potriveste mie cel mai bine“? Eu, unul, nu port hainele „la moda“, ci port hainele care mi se potrivesc. De ce nu ar fi la fel si aici?!

 

Daca am un regim de viata solicitant, mai pot sa tin dieta?

R. T.: Cu cat regimul de viata este mai solicitant, cu atat este mai importanta adoptarea unui stil de viata sanatos. Job-ul presupune multe ore de stat la computer/birou?

Fa pauze la o jumatate de ora sau o ora si fa cateva genuflexiuni sau urca si coboara cateva etaje pe scari! Fa pauze de masa, serveste minim trei mese pe zi – si ai grija sa fie mese sanatoase!

Consulta un medic pentru orice schimbare vrei sa aduci alimentatiei: este suficient sa mergi la medicul tau de familie (oricine este asigurat in Romania, are unul: foloseste-l!) si sa discuti despre ce ai de gand sa schimbi.

Orice dieta trebuie, cum spuneam, sa fie recomandata de un medic: prin urmare, medicul, cand elaboreaza dieta, va tine cont – intre multi alti factori – si de cat de solicitant este regimul tau de viata.

 

Grasimile animale sunt bune sau nu? Slanina, untul etc.?

R. T.: Oh, aici deschizi cutia Pandorei… Pentru ca sunt multe mituri si povesti. Grasimea nu este un lucru rau: colesterolul, care este o grasime, este la baza hormonilor care diferentiaza barbatul de femeie (sexosteroizii: testosteron, progesteron, estrogen); a hormonilor care permit adaptarea la stres (cortizolul); a hormonilor care regleaza apa si tensiunea (aldosteron).

Grasimile sunt esentiale pentru functionarea sistemului nervos. Deci, nu, nu toate grasimile sunt de evitat! Exista grasimi animale bune si grasimi animale rele.

Dupa cum exista grasimi vegetale bune si grasimi vegetale rele. As imparti mai degraba grasimile nu in functie de provenienta lor, ci de cat de bune sau rele (sanatoase sau nesanatoase) sunt ele de fapt.

Grasimi „bune“ ar fi, ca regula generala, grasimile care sunt in natura, cat mai putin (preferabil deloc) procesate: incalzirea, rafinarea, izolarea, amestecarea – pe scurt, procesarea lor, industriala sau nu – le face mai mult sau mai putin nocive pentru organism.

Avem, asadar, grasimi bune, sanatoase in peste (sardine, icre, somon, macrou), organe de animale, cum ar fi ficatul sau creierul, sau maduva (cu conditia ca animalele sa fie crescute ecologic!), in galbenus (daca vorbim de gaini crescute sanatos, la soare, in iarba), seminte (de in, canepa, dovleac), in nuci, alune de padure, migdale, avocado, in lactate fermentate din lapte crud, nuca de cocos, uleiul extravirgin de masline (obtinut prin presare la rece).

Grasimi „rele“ sunt cele procesate, in special prajite. Gasim grasimi rele, nesanatoase in prajeli (inclusiv snack-uri: seminte/nuci/alune/migdale prajite), margarine, mezeluri, dulciuri, produse de patiserie, inghetate, sosuri, uleiuri vegetale rafinate.

 

Ce sa nu mancam niciodata? Ce sa mancam in mod curent?

R. T.: Nu cred in alimente care trebuie (sau nu) consumate. Ceea ce mie imi face bine, tie iti poate face rau. Pe urma, moda aceasta a „alimentelor-minune“ face, in egala masura, bine si rau.

Alimentatia este un echilibru intre nutrienti si trebuie privit ca atare, nu exista un aliment-minune care sa contracareze efectele negative ale altor excese.

Fiecare aliment are avantaje si dezavantaje si aduce anumite proportii intre nutrienti. Prin urmare, alimentatia trebuie sa fie echilibrata si armonioasa per ansamblu, nu prin introducerea fortata a vreunui aliment „la moda“.

Cred ca, daca vorbim in termeni de „mancare sanatoasa“ sau „nesanatoasa“, cel mai bun sfat este sa mancam cat mai natural.

Omenirea a evoluat mii de ani consumand legume, fructe, seminte, carne cruda sau fripta/fiarta, sau sarata si afumata.

In istoria recenta, omenirea s-a vazut nevoita sa transporte cat mai departe cantitati cat mai mari de alimente – si a creat conservantii, potentiatorii de aroma si gust, colorantii, s.a.m.d.

Recomandarea mea, prin urmare, este sa mananci natural: mananca fructul, nu sucul imbuteliat. Mananca leguma, nu concentratul sau semipreparatul sau punga de legume congelate. Mananca bucata de carne, nu conserva.

Orice aliment provine in mod direct si nemijlocit de la natura; este, daca cultura a fost lipsita de pesticide si ingrasaminte si alte chimicale, sanatos.

Ceea ce provine dintr-o punga, un ambalaj vidat, un borcan, o conserva este, in mod nemijlocit, procesat industrial – iar procesarea industriala, dincolo de avantajele legate de rezistenta in timp a produsului, aduce dezavantaje, prin distrugerea unor nutrienti, prin aportul unor chimicale in organism, prin modificarea structurii grasimilor si tot asa.

Ca sa dau iarasi un exemplu, in supermarket gasesti conserve de pateu de ficat care contin, de obicei, ficat doar in proportie de 20-30%; „restul“ conservei are un mare potential de a fi nesanatos!

Evita excesul de carbohidrati, in particular, de zahar: dincolo de zaharul din dulciuri, alimentatia contine oricum carbohidrati in tot ce inseamna cereale, paste, paine, cartof, orez, fructe.

Iar zahar gasesti ascuns in mai toate glazurile, sosurile, conservele (verifica, de exemplu, ketchup-ul, daca nu crezi!). Evita grasimile nesanatoase, de care am vorbit deja mai sus. Evita, de fapt, excesele, de orice fel ar fi ele.

 

Daca avem un copil cu obezitate ce e de facut?

R. T.: In cazul oricui este afectat de obezitate (si in mod particular, in cazul unui copil), trebuie consultat un medic.

Obezitatea poate fi, in egala masura, o boala (si trebuie tratata) si un simptom al unei boli ascunse (problemele cu tiroida sunt cele mai frecvente) – de multe ori mecanismele fiind strans legate.

Indiferent daca este vorba de un dezechilibru intre alimentatie si miscare sau de un dezechilibru la un alt nivel, cauza obezitatii trebuie verificata de medic; tratand cauza, se combate obezitatea, care, la randul ei, deschide usa pentru alte probleme grave de sanatate la nivel cardiovascular, osteoarticular, psihologic etc.

 

Foto: shutterstock.com