Cum depoluam relatiile

IA DISTANTA

Terapeutii fac opinie unanima: nu exista un antidot la indemana pentru a ne decontamina.

„Pur si simplu, pentru ca nu este vorba despre neutralizarea unei persoane toxice, ci despre dezangajarea dintr-o legatura toxica“, precizeaza Thomas d’Ansembourg.

„Asta face diferenta dintre atitudinea infantila, care arunca asupra «raului» toata vina, si atitudinea adulta, care consta in acceptarea responsabilitatii proprii.“

Dificultatea vine din faptul ca „amploarea toxicului vine odata cu timpul, cu frecventa relatiilor si intimitatea care se instaleaza“, spune Beatrice Millªtre.

„Cu cat trece timpul, cu atat devenim mai lucizi, dar lucrurile devin mai greu de descurcat.“

Psihologul identifica trei comportamente care pot impiedica iesirea din comportamentul toxic: pasivitatea (cu timpul, va fi mai bine); frica de pierderea legaturii (care poate fi profesionala, familiala etc.) si confruntarea consecintelor si frica de a face rau (iau asupra mea, nu e asa de grav).

„Trebuie mai intai sa devenim constienti de ceea ce se joaca sau se rejoaca in relatie, apoi sa reusim sa ne distantam“, spune Beatrice Millªtre.

Evaluarea partii proprii de responsabilitate, evaluarea nevoilor proprii, limitele impuse sau exprimarea dorintelor sau chiar ruptura, atunci cand nu se mai poate – iata tot atatea etape pe calea decontaminarii.

Dupa Xavier Poudat, afirmarea autonomiei afective si materiale este si o forma de a oferi mai putin teren celor care manipuleaza.

Cu cat stim mai bine sa ne „tratam“, sa ne ascultam si sa ne satisfacem nevoile fundamentale, cu atat vom fi mai greu „de contaminat“.