Cuplu: Inteleptii sunt cei mai fericiti

Ce face ca iubirea sa dainuiasca „pana la adanci batraneti“? Absenta certurilor? Sexul torid? Nu tocmai (sau nu numai). Maturitatea emotionala, spune psihanalistul Virgil Ricu.

Cand doi oameni vor sa formeze un cuplu apar si conflictele, frictiunile. De ce?
Virgil Ricu: Doi oameni se intalnesc, se indragostesc si vor sa formeze un cuplu. Este un fel de a spune, de a descrie lucrurile. Alt mod de a spune este ca doua lumi se intalnesc si incearca sa ia contact una cu cealalta. Imi amin­tesc un vis foarte interesant al unei foste paciente. In acest vis, intr-un spatiu des­chis, gen Agora, coexistau mai multi oameni. Fiecare din acesti oameni insa era inclus in bula lui, un fel de sfera transpa­renta care permitea vizualizarea gandurilor, sentimentelor, trairilor lui. Unii oameni se iubeau, altii se certau, dar in contextul si logica bulei personale, fiecare avea dreptate.

Visul mi-a placut foarte mult si il gasesc foarte ilustrativ – este un mod de a descrie ceea ce se intampla intre oameni. Fiecare om traieste in „bula“ lui, in lumea lui, are propria viziune asupra realitatii, o istorie personala care l-a marcat emotional si i-a modelat gandirea. In acest context complex, dezvolta dorinte, aspiratii, temeri. Unele lumi se aseamana si le este mai usor sa se inteleaga, altele difera foarte mult, iar comunicarea necesita eforturi considerabile. De multe ori, o lume este convinsa ca „ea are dreptate“, motiv pentru care cealalta lume trebuie sa adopte punctul ei de vedere. Ajungem astfel repede la conflict. Apropo, ati observat cum povestesc membrii cuplurilor despre cum el a cucerit-o pe ea sau despre cum ea l-a cucerit pe el? Este vorba de o fantasma „nevinovata“ de invadare si cotropire a mintii celuilalt.

Cum e in luna de miere si de ce se schimba lucrurile de obicei… dupa?
–  Conceptul de luna de miere a evoluat in timp. Recent, luna de miere s-a redus indeobste la o saptamana si poate urma unei casatorii care a survenit dupa patru sau chiar opt ani de concubinaj/viata de cuplu. Presupun ca luna de miere se refera la perioada de inceput in care totul pare sau chiar este foarte frumos. Socio-culturalul este foarte mult prezent, respectiv membrii noului cuplu se conformeaza unui scenariu de indragostiti – asta asteapta toata lumea sa vada si asta asteapta unul de la celalalt.

De ce in multe cazuri (dar nu in toate) totul este frumos la inceput si degenereaza pe parcurs? Explicatia care imi vine in minte se refera la faptul ca la inceput cei doi nu se cunosc. Nu se cunosc, cu alte cuvinte exista foarte mult necunoscut care serveste ca spatiu de proiectie. Mai simplu spus, eu vad o fata, imi place si pentru ca nu stiu mai nimic despre ea, pot sa imi imaginez o groaza de lucruri despre ea care mie sa imi convina de minune. Ulterior, pe masura ce o cunosc, imi dau seama ca lucrurile nu stau cum imi imaginam eu si atunci sunt dezamagit, ii reprosez ca nu este asa cum doream eu sa fie (de parca asta ar fi vina ei?!) si, eventual, incep sa ma gandesc la despartire (sperand ca la un moment dat voi gasi „fata visurilor mele“).

Acesta este un scenariu. Alt scenariu, mult mai des intalnit in cazul femeilor: ea isi da repede seama ca el nu este tocmai ceea ce isi dorea ea, dar nu renunta la el, incearca sa-l schimbe. Daca el accepta sa se schimbe de dragul ei, este o victorie personala si, in plus, o dovada ca el o iubeste. Am putea spune ca fascinatia persista atat timp cat exista mister, necunoscut – multe fantezii erotice ale femeilor sunt cu necunoscuti, nu-i asa? si multe femei sunt atrase de barbati misteriosi si inaccesibili. Necunoscutul poarta cu el promisiunea fericirii, a indeplinirii fantasmelor. Din fericire, lucrurile nu se petrec intotdeauna asa. Exista si cazuri de cupluri „suficient de“ fericite, de la inceput pana la sfarsit. Cupluri de oameni maturi emotional, intelepti, cu „karma buna“, care stiu ca lucrurile, oamenii, relatiile se schimba si accepta sa se schimbe/ evolueze ei insisi odata cu ele.