Elogiul rutinei

Rutina repara fisurile din relatie

Daca rutina ne apasa atat de mult, este pentru ca ea ne aminteste de plictiseala din vremea copilariei. Astfel, inca de la inceput, anumite situatii ne inchisteaza, fara sa avem o explicatie clara.

Caci fiecare are propria sa „panza de paianjen“, in care uneori este prins fara a putea gasi singur scapare. De aceea este important sa identificam problemele, apoi sa vorbim despre ele in cadrul cuplului, chiar sa le listam si, desigur, sa evitam sa ne afundam in ele.

S. considera un calvar plimbarea cu copiii in parc duminica dimineata: „In fiecare saptamana, era acelasi scenariu: ma intorceam furios si sfarseam prin a ma certa cu sotia mea, care nu intelegea deloc de ce sunt intr-o astfel de stare.

De fapt, toata aceasta activitate imi amintea de excursiile oribile pe care le faceam cu parintii, cu masina, cand aveam dreptul sa coboram doar cinci minute pentru a ne dezmorti picioarele“.

Dupa ce a inteles mecanismele comportamentului sau, S. a schimbat parcul cu piscina, iar diminetile de duminica au devenit o reala placere.

A ne imparti viata cu cineva ne face uneori sa nu mai fim foarte atenti la persoana respectiva, pentru ca suntem siguri ca o cunoastem ca pe propriile buzunare.

Presupunere ce sta la baza impresiei de plictis care se degaja din viata in doi. Pentru a depasi aceasta senzatie dezagreabila, nu este nevoie sa il privim pe celalalt cu alti ochi, ci este suficient sa il vedem asa cum este el… zi de zi.

Nu asa cum l-am cunoscut! Sa admitem ca nici el nu a incetat sa evolueze, fiind mereu posibil sa descoperim zone de umbra inca neexplorate, si astfel sa revigoram dorinta in cuplu.

Rutina ne motiveaza

In cuplu, fiecare incearca sa fie alaturi de celalalt, sa ii faca pe plac, uitand de sine. Este ceea ce numim constructia unei relatii in termeni de „noi“, in care „eu“ se da uitarii.

Trebuie sa stim ca dorintele si placerile noastre nu ne pot apartine decat noua insine, si trebuie sa identificam ce vrem cu adevarat, ce suntem pregatiti sa acceptam sau nu in cuplul nostru.

Asa vom putea scapa de dependenta care ne face sa nu mai suportam rutina. Oferind o baza linistitoare, rutina ne poate permite sa exploram drumuri inedite.

Atunci cand cuplul este considerat un refugiu, nu o inchisoare, el ne va ajuta sa ne autodepasim, sa facem lucruri la care nici nu ne-am fi gandit daca am fi fost singuri: asumarea anumitor responsabilitati, dezvoltarea unei pasiuni etc.

Rutina are toate aceste lucruri minunate care ne permit o alternanta securizanta: energia de a deplasa muntii din loc sau linistea de a nu face nimic. Cu asigurarea, indiferent de loc si timp, ca suntem stapani pe situatie.

Atentie totusi la riscul de a nu trai decat ceea ce este excitant in exterior si de a impartasi cu partenerul numai ceea ce este plictisitor sau obligatoriu.

Fiecare membru al cuplului de astazi este amenintat de aceste doua tendinte extreme: a suprainvesti in relatie sau a nu mai face nimic pentru ea. Echilibrul inseamna navigarea pe aceasta foarte fina linie de demarcatie.

Editare de Catalina Cristescu