Extazul la feminin

Femei care… ejaculeaza?! Cuvinte ce le fac pe doamne sa roseasca, iar pe barbati sa viseze. Fiecare imbogateste notiunea cu propriile reprezentari, adaugand adesea imaginile vehiculate – si adesea trucate – din filmele porno.

Ne imaginam femei urland de placere, adevarati vulcani, care sunt pe punctul de a erupe… M. se dezvaluie si vorbeste pe intelesul tuturor.

Provenind dintr-un mediu traditional, nu a avut opinii restrictive si „mereu a iubit dragostea“. Acum spune ca sexul o face sa se umezeasca intens, dar nu a fost intotdeauna asa.

„Cand simteam ca sunt pe punctul de a avea orgasm, aveam impresia ca o sa urinez si ma abtineam. Dar, intr-o zi, o prietena mi-a povestit cum, in timpul orgasmului, elimina o cantitate mare de lichid. Spunea ca in acele momente simtea o placere imensa, iar asta m-a pus si pe mine pe ganduri.“

Intrigata, M. s-a documentat si treptat nu si-a mai cenzurat corpul…

Ejacularea feminina functioneaza pentru toata lumea? Este foarte probabil, deoarece, anatomic, nu exista diferente. Dar femeile care ejaculeaza formeaza o minoritate: intre 6 si 36%, dupa cum arata studiile.

Cifrele le includ si pe cele carora nu li s-a intamplat decat o singura data. Se poate instala de la primul raport sexual sau mult mai tarziu. Ejacularea poate fi sistematica sau doar ocazionala.

Precum tot ce iese din normal, ce nu poate fi inteles imediat, aceste femei au devenit mituri, suporturi ale tuturor fanteziilor, adesea dintre cele mai nesanatoase si mai indepartate de realitate.

Din pacate, nu exista nici macar un termen stiintific care sa desemneze acest fapt. Primele studii despre placerea feminina dateaza din anul 1970, iar stiinta, chiar si acum, este in stadiul ipotezelor.

Cercetatorii au fost foarte putin interesati de acest subiect, pentru ca, in general vorbind, le-a luat ceva timp sa recunoasca faptul ca si femeile au dreptul la placere. Ele erau potentiale mame – in consecinta, sexualitatea le trebuia limitata.

Inhibitiile noastre colective ar putea explica de ce femeile care se lubrifiaza sunt atat de rare. Pentru ca, in mintea tuturor, barbatul este cel penetrant si cu capacitatea ejacularii. Femeia este interiorizata si misterioasa.

Iar, dintr-o data, femeilor li se atribuie un termen si o functie pana atunci rezervate exclusiv barbatilor. Femeile care ejaculeaza sunt, deopotriva, fascinante si tulburatoare, pentru ca, impreuna cu ele, frontierele genului masculin sau feminin devin mai maleabile.

Anumiti barbati accepta foarte greu acest lucru, pentru ca e ca si cum li s-ar fura o parte din virilitate. Altii, din contra, considera ejacularea feminina ca pe o recompensa si sunt fericiti ca isi vad partenerele manifestand o asemenea placere alaturi de ei.

Greutatea rusinii

Numeroase femei vorbesc despre jena teribila care le insotea la inceput. „Murdar“, „degradant“ sunt cuvintele care revin constant in discutie. Mai intai, pentru ca lipsa de informatie este atat de mare, intrucat toate au crezut ca urineaza.

Apoi, pentru ca aceasta „tasnire“ ne trimite cu gandul la o sexualitate eliberata, bruta, aproape animalica. O hipersexualitate care poate provoca chiar si frica. Mai mult sau mai putin constient, aceste femei se tem de faptul ca fluxul nu s-ar putea opri niciodata. De aceea, prefera sa nu vorbeasca cu nimeni si intaresc tabuul care le inconjoara.

Ele pot retine sau elimina lichidul. Astfel, este vorba despre acea chestiune a abandonarii, ce ramane cheia placerii. De ce ele si nu altele? Dificil de stiut, poate tine de istoricul fiecareia.

Anumite femei, mai putin sensibile la tabuuri, accepta usor aceasta parte de salbaticie; altele vor incerca, inconstient, sa o gaseasca; pe cand cele mai falice, vor iubi pur si simplu si isi vor manifesta placerea „precum un barbat“.

Intr-un punct, marturiile se aseamana mereu: prima oara cand se intampla, in contextul sigurantei de sine sau al super indragostirii, femeile in cauza sunt surprinse. Poate ca „ceva“ s-a intamplat, un „ceva“ care are legatura cu magia unei intalniri. La urma urmelor, abandonarea de sine nu se decreteaza. A o cauta ramane o forma de control. Or, placerea nu se controleaza.

Cautarea placerii

„Este o implinire absoluta, o senzatie incomparabila cu orice as fi trait inainte. Este de nedescris.“ Si dificil de verificat. Insa placerea poate fi dublata, pentru ca, senzatiilor fizice, li se adauga fericirea exprimarii si impartasirii alaturi de partener.

A invata sa ne cunoastem, sa imbunatatim sursele de placere, este un lucru bun. Numai daca facem asta pentru sine si pentru partenerul de viata. In schimb, nu foloseste la nimic sa ne lansam intr-o cursa pentru performanta. Nu exista o ierarhie a orgasmelor, nu exista unul mai bun decat altul. Ceea ce conteaza, este sa fim cat mai aproape de emotiile noastre personale.

O „ejaculare“ feminina?

O femeie care ejaculeaza, elibereaza in timpul actului sexual un lichid. Mai ales dupa stimularea punctului G, cel mai adesea in momentul orgasmului, el tasneste prin uretra in cantitate abundenta. Originea sa este inca putin cunoscuta.

Ar fi, in parte, produs de rinichi, care isi activeaza filtrarea inainte de eliminare. Deci, am vorbi despre un derivat al urinei, insa cu un continut de uree aproape inexistent, total inodor si incolor.

Folosit in mod obisnuit, termenul de „ejaculare“ este, totusi, impropriu. Mai intai, pentru ca lichidul eliminat de femeie nu este fertil. Apoi, pentru ca glandele prostatice nu joaca acelasi rol. La femei, ele participa la contractia orgasmica, iar functia in eliminare ramane de stabilit.

Editare de Catalina Cristescu