Gelos pe trecutul celuilalt?

Trecutul prea actual

Cateodata, trecutul nu este neaparat evocat intr-o conversatie, dar revine constant in centrul atentiei.

„Prietenul meu facea parte dintr-o trupa de muzicieni care avea turnee in toata Europa. Atunci cand ne-am cunoscut, intamplarea a facut ca formatia sa se destrame“, povesteste B., 35 de ani. „De atunci, de fiecare data cand intalnim persoane noi, vorbeste intruna despre viata lui de cantaret, despre calatorii, ca si cum ceea ce am trait si traim amandoi nu ar avea niciun farmec.“

Vina nu poate fi doar a unuia dintre parteneri, pentru ca gelozia este un spectacol care se joaca in doi.

Daca cineva isi lauda mereu trecutul si nu pierde nicio ocazie sa spuna cat de bine era inainte, este normal ca celalalt sa dea inapoi, sa nu se simta confortabil, chiar daca nu este o fire geloasa.

Cuplul nu este un concurs de experiente anterioare, si poate fi agasant sa fii cu cineva care iti da sentimentul ca a vazut si a trait totul inainte de tine.

Odata ce intensitatea pasiunii scade, unii incep sa priveasca in oglinda retrovizoare, sa suspine dupa amintirile lor, sa le infrumuseteze.

Comportament ce poate trada un repros indirect adresat celuilalt, si care pune mereu sub semnul intrebarii calitatea relatiei. Dar de ce aceste amintiri invadeaza brusc intregul univers?

Poate din plictiseala sau frica de resposabilitate. Caci comparand trecutul cu prezentul, trecutul poate fi „idealizat“, putem face ce dorim cu el, in timp ce prezentul ne pune zilnic probleme pe care trebuie sa le rezolvam.

Trecutul dureros

Gelozia tradeaza adesea fetita sau baietelul ascuns in noi, care nu asteapta decat o ocazie sa iasa la suprafata.

In mod inconstient, unii oameni se complac intr-o maniera destul de masochista sa refaca rani vechi, pentru a reactiva rivalitati din copilarie, mai ales vechea problema: „Pe cine prefera mama si tata?“.

Aici isi are originea tanguirea celui care se indoieste in mod constant de locul pe care il ocupa, care se considera atat de putin demn de iubire, incat simte aceasta frica de a nu fi iubit tot timpul, convins ca celalalt va prefera intotdeauna viata lui de dinainte.

Niciun partener din lume nu va reusi sa fie linistitor in fata acestei lipse de incredere in sine si numai o analiza asupra propriei persoane poate sa ne domoleasca teama.

Trecutul transformat

Am putea sa iubim cu adevarat pe cineva care nu a trait nimic? Care nu a simtit nicio emotie inainte sa ne intalneasca? Nu am cedat fara teama la povestile acestui aventurier, inainte sa ne deranjeze faptul ca nu am facut parte din ele?

Poate ca cel mai bun leac pentru aceasta gelozie omeneasca este umorul, care ajuta intotdeauna la salvarea situatiei.

„Sotia mea a mai fost casatorita cu un barbat care avea foarte multi bani“, spune G., 36 de ani. „Nu sunt gelos pe el, ci pe spijinul material pe care i l-a oferit. Inainte sa ne casatorim, ea s-a mutat la mine cu o vesela de nepretuit. De fiecare data cand o foloseam, vedeam in asta un repros, ceea ce era complet fals, bineinteles! Incetul cu incetul, cand spalam farfuriile si paharele, le-am scapat din maini, pana la disparitia totala a setului! Cand ne-am dat seama de asta, am izbucnit in ras.“

Iata o modalitate minunata de a asimila trecutul celuilalt: sa-l transformi in complicitate.

Cum sa ne stapanim

Mai intai, trebuie sa avem incredere in ceea ce simtim, fara a ne gandi ca suntem ridicoli si fara sa adaugam sentimentul de vinovatie celui de nesiguranta.

Dupa ce ne-am recapatat calmul, urmeaza sa ne intrebam daca am mai trait o astfel de emotie. De multe ori, gelozia este cauzata de propriile noastre experiente.

Detasarea de aceste sentimente si incercarea de a intelege de unde provin, usureaza sufletul si impiedica distrugerea relatiei. Nu este suficient?

O analiza in profunzime asupra sinelui iti va permite sa te mai eliberezi de un trecut atat de apasator.

I-ai vorbit de suferinta ta, i-ai cerut sa inceteze, si partenerul continua? Atentie la comportamentele sadice si perverse!