Insala femeile la fel ca barbatii?
Insel, deci iubesc. Ei bine, odata cu revolutia sexuala, aventurile extraconjugale nu mai sunt un privilegiu masculin. Si totusi… Desi femeile au castigat dreptul la infidelitate, consideram inca adulterul lor mai grav decat cel al barbatilor.
Un apartament cu doua camere. Calculatorul sta deschis pe birou. Pe masuta joasa, doua cupe de sampanie. Covor… perdele… spatiu cald. Refugiu si cuibusor de nebunii pentru o pasare speciala. Gingasa si blonda. Surazand, explica plina de calm: aventurile amoroase fac pur si simplu parte din viata sa.
„Sunt infidela, aceasta este natura mea. Barbatul cu care traiesc stie. Imi dau seama ca e dureros pentru el. Am nevoie de stabilitate in cuplu pentru a-mi pastra echilibrul… Cum am nevoie si de aventurile mele. Cand derapez un pic in afara, o fac pentru a-mi confirma libertatea si puterea de seductie. Cateodata dispar pentru mai multe zile. Dar totdeauna ma intorc. O mica evadare ma ajuta sa vad cat de bine ma simt inauntru.”
Vorbele unui fustangiu, refrenul unui Don Juan, eternul cuplet al unui Casanova… Le-am auzit de mii de ori. Da, dar nu din gura unei femei. Nu vesnica indragostita in cautarea absolutului, nici infidela devenita astfel ca urmare a conditiei sale nefericite de femeie. Nu, o femeie a zilelor noastre.
Maria, 34 de ani, independenta, isi accepta dorintele, revendicandu-si placerea. „Libera si eliberata de adulter”, spune ea despre prima sa poveste in afara cuplului. Acum zece ani, intamplarea a ajutat-o sa-si paraseasca sotul: „A fost o revelatie”. Asa de mult a schimbat-o incat simte nevoia sa puna o piatra in plus la edificiul infidelitatii feminine, la „Elogiul adulterului”.
Nestatornice, hedoniste
idei-cheie: – Odata cu pilulele contraceptive, femeile au dobandit un control mai mare asupra propriului corp. – Infidelitatea femeii este mult mai greu de acceptat. – Femeile insala nu atat din dorinta sexuala, cat pentru a-si confirma puterea de a seduce. |
Femeile amintite, fiecare in felul sau, isi fac lista amantilor. Fara rusine si fara urma de cruzime. Cateodata indragostite, cateodata nu. Nestatornice, hedoniste, gurmande, ele isi culeg placerea unde o gasesc, fara sa se simta vinovate. Apoi revin in port, acolo unde le asteapta partenerii. Insala la fel ca barbatii. Deci ele urmeaza o cale despre care credeam ca este 100% masculina.
Este acesta un stereotip depasit? Cu siguranta da, daca ne luam dupa statistici. Diferenta dintre sexe ramane importanta, dar se reduce. Tendinta de nivelare a deosebirilor atinge si capitolul infidelitatii. Independente financiar, femeile ar putea sa se descurce si singure daca din cauza aventurilor ar trebui sa se desparta de partener. In plus, au viata sociala, tentatiile sunt la fel de numeroase in cazul lor ca si in cel al barbatilor.
„Poate ca infidelitatea femeii este mai greu de acceptat pentru ca, de multe ori, rolul de sotie este asociat cu rolul matern. Imaginea sotiei-mama prinse intr-o aventura aduce in prim plan conflicte foarte vechi – sentimentul de a fi exclus, invidia fata de acel cuplu, neputinta de a-l controla pe celalalt, gelozia, anxietati legate de separare, nesiguranta si teama de abandon. In plus, intreg grupul social cere de la doi parteneri casatoriti o imagine sa-i confirme imaginea mitica a cuplului perfect, fidel si care sa traiasca fericit pana la adanci batraneti”, explica psihologul Simona Regintovschi.
Fidelitatea ramane un ideal pentru cei mai multi dintre noi – barbati sau femei. Pentru toti, aventura extraconjugala este o exceptie, un accident. Pentru Simona Regintovschi infidelitatea ramane o forma de agresiune. „Cand un partener, indiferent care, el sau ea, il insala pe celalalt, vorbim despre agresivitate, o agresivitate care nu se poate exprima direct in relatia de cuplu, poate din teama de a nu o distruge definitiv, asa ca se manifesta sub aceasta forma indirecta.
Atunci cand sotia considera ca isi insala sotul, important in aceasta actiune este sotul, care este inselat, pedepsit, umilit, devalorizat, nu amantul de care este indragostita; ea este, in continuare, centrata pe relatia conjugala. In unele cupluri este dificila recunoasterea agresivitatii pe care o simt unul fata de celalalt cei doi parteneri. Relatiile extraconjugale ii pot proteja de agresivitatea directa, dar pretul acestei protectii este, in timp, scaderea capacitatii de a trai o intimitate reala, autentica”.