Masturbarea intre tabu si beneficii

Crezand ca sotul este adormit, M., 37 de ani, intra in camera pe varful degetelor si il vede pe punctul de a se masturba. Inca socata, isi aminteste si astazi acea dimineata. „A fost oribil, m-am intors imediat si am iesit. Eram dezgustata, prabusita, m-am simtit tradata. Timp de cateva saptamani mi-am pus mii de intrebari. Ce nu era in regula cu mine de avea nevoie de asta? La cine se gandea cand o facea? Era de vina faptul ca intre noi lucrurile nu mergeau cum trebuie? Prea jenata fiind, nu i-am vorbit niciodata despre asta. Dar mi-au trebuit cateva luni ca sa-mi revin“.

Iata o scena obisnuita dintr-un cuplu obisnuit. F., 25 de ani, isi aminteste si el foarte bine scena. Era seara. El se culcase si C., prietena lui, era intinsa langa el. „A inceput sa se miste, sa faca mici zgomote, am inteles repede ca se mangaia si cum nu o vazusem niciodata asa, m-a excitat teribil. Am facut apoi dragoste, a fost incredibil.“ Scena banala din cotidianul unui cuplu. Banala, pentru ca studiile spun destul de mult: masturbarea este raspandita la scara larga. Cam 90% dintre barbati si 60% dintre femei au practicat-o deja. Sigur, procentul e mai mare in cazul domnilor.

Umbra greselii

Masturbarea este o practica foarte raspandita, dar si tinuta sub tacere in epoca noastra, cand sexualitatea si exprimarea ei se declara total eliberate. Desi destule reviste isi dascalesc cititoarele despre cum sa o practice, si ultimele lucrari medicale ii analizeaza beneficiile pentru sanatate, masturbarea ramane tabu in civilizatia noastra occidentala, sever reprimata de inhibitiile noastre individuale si colective“, spune psihiatrul Philipper Brenot.

Practica „sterila“, ea este condamnata frecvent de Biserica, mai ales in cazul femeilor. „Sexualitatea feminina a fost mereu stigmatizata pentru ca ea sperie barbatii”, observa psihanalistul Bernard Elie Torgemen. „Daca femeile isi pot oferi placere singure, atunci ele devin de-a dreptul incontrolabile! Invers, masturbarea masculina ramane valorizata: face parte dintre acele ritualuri de invatare gratie carora baiatul devine barbat.“

Femei sau barbati, credinciosi sau nu, suntem impregnati de aceasta morala crestina: cel care se masturbeaza, are neaparat „o problema“. Actul este imediat asociat cu imaginile sordide are perversilor care se masturbeaza frenetic langa un copac, in parc. Psihanalistii prefera termenul de „autoerotism“. Admisa, la rigoare, in cazul unui celibatar, mangaierea vine automat sa indeplineasca nevoi foarte naturale. In cuplu, deci, teoretic, nu ar avea ce sa caute…

„Traim in mitul unei completari si simbioze perfecte“, ironizeaza Bernard Elie Torgemen, „celalalt trebuie sa ne indeplineasca toate asteptarile, sa aiba aceleasi dorinte si aceleasi placeri, in acelasi timp. Dar este imposibil! Cuplul este reunirea a doua individualitati distincte. Trebuie sa putem accepta autonomia psihica a partenerului.“

Asta inseamna sa faci doliul unui anume ideal: cel al osmozei. V., 33 de ani, a facut deja experienta. „Dupa nasterea fiicei noastre, libidoul meu a scazut dramatic. Dar cu ceva timp in urma am inceput sa ma mangai, lucru pe care nu il facusem de cand m-am maritat. Mi-a facut un bine teribil si mi-am spus ca asta va «reporni masina»… Dar imi era teribil de rusine: o faceam pe ascuns de sotul meu si aveam impresia ca il insel.“

C., 35 de ani, a fost prins in flagrant de sotie si isi aminteste ca „a pus mana peste a mea de parca ar fi vrut sa continuie ea, dar era insuportabil. I-am cerut sa se opreasca si de atunci nu am mai vorbit. Cred ca se simte vinovata, ca si cum nu a fost la inaltime. Insa chestia asta nu are de-a face cu ea.“

Cu sine, pentru sine

Sa-ti surprinzi partenerul in timp ce se masturbeaza poate fi bulversant pentru unii! Femeile, mai ales, se simt umilite, inselate. Se cred insuficiente ca amante, ceea ce este foarte dureros. Adesea intr-o postura materna, ele vor sa indeplineasca toate dorintele partenerului. Insa barbatii se simt mai putin amenintati in virilitatea lor.

De fapt, masturbarea feminina, fiind fundamental clitoridiana, nu impiedica actul sexual. Dimpotriva, poate face parte din meniul preludiului. „Daca un barbat ejaculeaza dupa masturbare, s-a terminat. Dimpotriva, femeile sunt multiorgasmice, si barbatul care le priveste poate gandi ca femeia aceea este «pe cale de a-l primi». Ba, mai mult: arareori au ocazia sa vada de atat de aproape sexul feminin“, spune Bernard Elie Torgemen. „Pentru ei, este o mare necunoscuta, pentru ca se afla la interior. Sa-si surprinda partenera masturbandu-se poate fi extrem de excitant.“

Nici amenintatoare si nici inclusa musai in preliminarii, marturbarea este o practica in sine. „Autoerotismul trimite la o placere diferita“, spune Philippe Brenot. „Este o sexualitate pe alaturi de sexualitate: cele doua nu sunt concurente.“ Sa te mangai inseamna sa-ti oferi un moment cu tine, pentru tine. „Un vector privilegiat al asigurarii si al linistirii“, spune Bernard Elie Torgemen. Aceasta este, de altfel, functia principala a mangaierilor la copiii mici. La maturitate se mascheaza cu altceva. „Masturbarea nu exista“, spune psihanalistul. „Exista masturbari si le practicam pe toate.“

Bernard Elie Torgemen distinge doua mari tipuri: cele care ne calmeaza, si suntem deci in registrul senzatiei, si cele care ne excita, suntem asadar in registrul fantasmei. „Toate pot fi benefice pentru cuplu. Mai intai, pentru ca ne ajuta sa recunostem placerea: este fundamental pentru o sexualitate implinita; apoi, pentru ca este reglator al tensiunilor – unele individuale, celelalte tinand de cuplu, atunci cand unul are chef sa faca amor si celalalt nu are, de exemplu.“

Sexualitatea adulta se traieste in doi

„Dedramatizati si deculpabiliza-ti-va! Nu va simtiti obligati sa practicati nicio mangaiere si nu va interziceti nicio mangaiere“, spune Philippe Brenot. Bucura-te de ea, atata vreme cat ramane pe terenul bucuriei. Este cazul pentru M. si J., amandoi de 38 de ani. „Ne distram bine cu chestia asta“, isi aminteste ea. „Sa-l vad pe el masturbandu-se ma excita teribil. Dar, cu timpul, ne-am instrainat unul de celalalt. In final, nu mai faceam amor. Fiecare o facea de unul singur.“

„In felul acesta, masturbarea poate deveni problematica“, explica Bernard Elie Torgemen. „Merge de fiecare data, daca suntem singuri (uite, o pace totala)! Numai ca, la fel ca orice leac universal, poate fi utilizata prost.“ Sau poate fi prea de tot utilizata, poate exclude tot restul. „Sexualitatea ideala este cea impartasita“, insista psihanalista Daniele Flaumenbaum.

„Sexualitatea adulta are loc in doi. Cand unul se masturbeaza mai des decat face dragoste, rezulta ca exista o problema de comunicare. Mangaierile repetate, de mai multe ori pe zi, pot fi semnul unei mari anxietati. Este semnul unei asigurari compulsive. In acest stadiu, suntem dincolo de neliniste sau strict de dorinte sexuale. Trebuie musai sa stam de vorba cu partenerul sau cu un terapeut. Nevoia de masturbare poate semnala si altceva, mai serios.“
 

Sex, drog, ciocolata

In cartea cu titlul de mai sus se spune ca Sigmund Freud avea pareri foarte puternice despre masturbare, ca si despre multe alte lucruri. Batranul iubitor de cocaina nu era deloc un fan al masturbarii. In 1897 el scria: „Intuiesc acum ca masturbarea este obiceiul principal, adictia primara; celelalte adictii (alcool, tutun si altele) apar doar ca inlocuitori ai acestui obicei. Rolul jucat de o asemenea adictie in isterie este imens. Si aici se ridica indoiala daca nu cumva o adictie de acest fel este vindecabila sau daca analiza si terapia nu ar trebui cumva sa opreasca in acest punct si sa se multumeasca cu transformarea isteriei in neurastenie.“

Neurastenia la care se refera Freud era o stare proasta, caracterizata de oboseala, lipsa de energie, dureri de cap si iritabilitate. Freud a sustinut ca barbatii devin neurastenici masturbandu-se la pubertate. Credinta sa ca barbatii care au fost „sedusi de femei“ la o varsta timpurie nu cad prada neurasteniei, l-a facut sa conchida ca neurastenia este corelata cu masturbarea. In continuare, el a sustinut ca orice barbat care continua sa se masturbeze, isi agraveaza neurastenia, fapt care duce la o depresie persistenta. Implicatia era ca activitatea sexuala regulata de la o varsta frageda, era cel mai bun mod de a evita o viata intreaga de depresie invalidanta, chiar daca nu aceasta era formularea exacta a lui Freud.

Prietenul apropiat al lui Freud, doctorul Wilhelm Fliess, avea o teorie si mai ciudata despre pericolele masturbarii. El credea ca ea cauzeaza umflarea nasului. Fliess a construit o teorie detaliata in jurul ideii ca toate organele corpului sunt reprezentate neurologic prin puncte corespondente din nas – un fel de versiune nazala a reflexologiei. Astfel, in nas se puteau gasi un punct genital, un punct abdominal si altele.

Dupa Fliess, nasul putea oferi informatii privind tulburarile erotice ale unui pacient: umflarea lui era o dovada a masturbarii. Freud a impartasit opiniile lui Fliess cu privire la importanta nasului si a legaturilor sale cu sexualitatea perturbata. El i-a trimis pe multi pacienti la Fliess, care opera deseori asupra nasului lor.

Editare: Raluca Stan

Credit foto: Shutterstock.com