Mugur Ciumageanu: Putem reinventa relatia sexuala
Psiholog si psihoterapeut, coordonator al Centrului National de Sanatate Mintala, Mugur Ciumageanu este si director de programe de formare la Asociatia de Terapie Comportamentala si Cognitiva |
Dorinta fizica moare daca nu este alimentata prin comunicare, complicitate, reinventare a fiecarui gest de tandrete. Iubirea cere imaginatie si… bunavointa. Cere rabdare si intelegere. Iata sugestiile unui psiholog de cuplu cu experienta.
Psychologies: Care sunt mecanismele dorintei erotice?
Mugur Ciumageanu: E dificil a o defini. Stim cu totii ce este, cand ni se intampla, cand ne da peste cap banalul flux al cotidianului. Pe de alta parte insa, tot din experienta, stim ca nu este un fenomen pe care sa-l putem comanda cand avem pofta din meniul vietii noastre. Uneori, pur si simplu, nu este disponibil la comanda. Tocmai de aceea, sexologii au dificultati in a defini acest concept.
In anii ‘60 sau ‘70, subiectul nici nu prea intra in discutie. Erau mai importante aspectele fiziologice ale sexului, erectia, orgasmul sau faza de refacere. Conceptul de dorinta a inceput sa fie analizat cu seriozitate doar in momentul in care s-a adus in discutie calitatea si nu cantitatea in viata sexuala a cuplurilor. Dorinta nu poate fi definita in termeni de cantitate, chiar daca, simplist, ea poate fi descrisa ca „afisarea unui interes si initiative pentru sex”.
Dar de cate ori faci sex pe saptamana, luna, an nu spune nimic despre calitate. Exista femei sau barbati care se mandresc cu o frecventa satisfacatoare (in functie, de regula, de normele sociale), dar aceasta frecventa nu spune nimic despre dorinta…, ci mai degraba despre fiziologie. Exista cupluri care impartasesc o dorinta intensa, mult mai rar decat media, si care nu se insoteste in mod obligatoriu de o activitate sexuala sustinuta. Dorinta sexuala este mai curand rezultatul comunicarii si interactiunii in cuplu. Comunicare, verbala si non-verbala. Din aceasta perspectiva, dorinta sexuala nu apartine unui individ, ci este un bun comun al unui cuplu.
De ce cuplurile cunosc perioade cand dorinta scade si dispare?
De la o simpla definitie comportamentala (afisarea unui interes si unei initiative pentru sex), dorinta devine in viata unui cuplu o chestiune de putere. Studiile arata cum cuplurile se „specializeaza” in exprimarea interesului sau dezinteresului pentru sex. Aceasta specializare este responsabila de fluxul si refluxul dorintei.
Voi fi mai explicit: la inceputul unei relatii, de obicei barbatul isi asuma rolul activ de „doritor”, initiind interactiunea. Cu cat acest rol este replicat mai frecvent, cu atat partenera este pusa in situatia pasiva de obiect al dorintei. Dar cine isi doreste, culmea!, sa fie tratat ca un obiect (chiar daca psihanaliza ar putea sa aiba niste comentarii in acest sens…). „Obiectul”, deci, trece la contraatac. Si isi doreste altceva. Mai degraba tandrete. Sau o alta activitate. Iar cele doua tabere deja isi astern ostirile pentru un conflict care uneori se anunta de lunga durata. Cu cat asediul cetatii „obiectului” este mai sustinut, cu atat dorinta in sine este mai amenintata. Dorinta, deci, intr-o faza initiala, nu dispare. Ci mai degraba se polarizeaza la unul dintre parteneri. Dar nu orice cuplu ajunge sa joace acest sah al dorintei.
