Multumirea sexuala
Placerea ne duce cu gandul la ceea ce avem mai singular, mai propriu“, spune psihanalista Sophie Cadalen. „Este acel lucru numai al nostru, in care nu intram decat noi, care ne da senzatia puterii personale si care nu poate fi comparat cu nimic altceva.
Cataclism? Extaz? Da, cu conditia sa fii capabil sa te abandonezi, sa te relaxezi total. Pentru a uita de noi insine si a lasa instinctele sa vorbeasca, trebuie sa renuntam la ideea ca suntem cei mai puternici si ca nimic altceva nu ne poate completa“, adauga psihanalista.
Aceasta idee se naste de obicei in copilarie si in relatia cu parintii, o relatie care poate fi buna sau mai putin buna. „Depinde de ceea ce parintii ii interzic copilului“, completeaza ea.
Concret? Trebuie ca mama, dar si tatal, sa fi fost capabili sa ii dea de inteles copilului ca mai exista si altcineva pe lume care ii poate da senzatia de preaplin si de bucurie.
Sa nu se erijeze in parinti atotputernici, pentru a-i da copilului senzatia ca mai exista un spatiu necunoscut, nou, de unde placerea poate sa vina.
Sa nu-i spuna copilului absolut totul despre femeia sau barbatul reprezentat de fiecare din ei sau despre cuplul lor. Ceea ce este prea mult poate fi la fel de nociv ca ceea ce e prea putin.
Excesul ucide imaginarul, esential in exprimarea dorintei. „Atunci cand nu avem explicatii gata facute, vom porni in cautarea propriei sexualitati“, spune Sophie Cadalen. „Pentru a se construi, placerea nu trebuie sa aiba vreo referinta prea concreta.“
IMPORTANTA PRIMELOR IMAGINI
Acolo e toata cheia, pentru ca tot ceea ce stim despre sex depinde de imagini care, inconstient, se imprima in copilarie. Fiecare fata are o definitie personala a feminitatii, o idee pe care si-o face in relatia cu mama.
Daca in familie vede o femeie care i se prezinta drept o sacrificata pe altarul maternitatii, fetita va creste cu sentimentul ca feminitatea e sacrificiu, si e mai probabil ca se va sacrifica la randul sau. „Din cauza acestor asocieri intre feminitate si suferinta, zonele de sexualitate pot ramane ambigue, pe punctul de a polua puterea de a simti liber placerea.“
DETASAREA DE PARINTI
„Nu se poate spune ca toti cei capabili sa aiba un orgasm s-au eliberat de parinti“, spune Jean-Paul Vern. Pentru acest psihanalist si sexolog, problemele sexuale vin mai adesea de la un atasament prea mare fata de tata si mama si de la nerezolvarea complexului Oedip.
„Daca in relatia sa cu mama copilul nu a fost autorizat sa isi proiecteze iubirea si asupra celuilalt parinte, acest «celalalt» nu va exista pentru el.“ Sexologul analizeaza, de exemplu, ejacularea precoce:
„Orice barbat poate ejacula rapid. Dar cel care isi accepta placerea, se va retine. Daca nu o accepta, e pentru ca el crede ca e acolo doar pentru a-si satisface partenera, si va scurta calea spre placere“. Inconstient, el crede ca astfel ii face placere mamei sale, ceea ce reprezinta o dorinta incestuoasa, deci imposibila.