Subtila alchimie a respectului in cuplu
SEXUALITATEA, SPATIUL CATALIZATOR
F., 42 de ani, a asteptat luni de zile pana sa ii spuna sotului ca se simte agresata, in pat, de anumite gesturi ale lui.
„Percepeam, in felul in care ma atingea, ceva care venea din furie, nu din excitare. Cand i-am vorbit, a devenit agresiv, nu a acceptat sa ii fie puse la indoiala ceea ce el vedea drept capacitatile sale virile. Am mers apoi la un sexolog si dialogul a devenit posibil.“
Catherine Blanc aminteste ca „libidoul este agresivitate, o forma de violenta inerenta actului sexual. Anumite gesturi de putere sunt naturale“, analizeaza sexologul, „dar nu este simplu sa fie identificate, si mai putin sa fie puse in cuvinte“.
Dificultate suplimentara, Catherine Blanc spune ca notiunea de respect este direct legata de raportul pe care oricine il are cu propria sexualitate. Cu inhibitiile si fantasmele proprii.
Toata dificultatea consta in a pune limitele proprii, dar nu de a ne limita in pozitii rigide, rezuma ea.
Sa taci in fata lipsei de respect este un calcul care poate deveni periculos pe termen lung, pentru sine si pentru relatie.
SA GASIM FORTA DE A PUNE LIMITE
Cum sa facem fata, atunci? „La primul derapaj, este benefic sa marcam limita ferm“, spune Jean-Michel Hirt. Aceasta confruntare are valoare de test.
Este vorba despre limite si despre invitatia adresata celuilalt de a le respecta. Daca el sau ea se afla in negare sau in cautarea puterii, ei bine, stim cum stam. Fiecare va trage concluziile sale in cunostinta de cauza.
Sa te afirmi si sa spui „stop“, inseamna ca esti constient de afront si ca poti gasi in tine capacitatea de a refuza.
O dubla conditie, care pare evidenta celor care au fost respectati in copilarie si care au destula siguranta interioara pentru a nu le fi frica de conflict.
Cand nu reusim sa actionam, poate fi de folos sa facem o legatura intre situatia din prezent si ceea ce am trait in copilarie, cu parintii. „Constientizarea este un prim pas, indispensabil“, spune Maryse Vaillant, psihanalist.
O proasta imagine de sine si obisnuinta de a fi tratat cu violenta in copilarie pot duce la repetarea acelor relatii abuzive la maturitate.
Pentru a iesi din angrenaj, uneori e nevoie sa atingem un prea plin al suferintei. Dar adesea si impulsul de moment ajunge.
Acest lucru l-a incercat D. dupa 24 de ani de casnicie cu un barbat rece si condescendent, care semana ciudat de mult cu mama ei. „Sora mea, mama unor copii de 11 si 9 ani, tocmai incercase din nou sa se sinucida. Sotul meu a spus atunci ca egoismul ei nu are limite. Si mi-a fost clar. Am gasit curajul de a divorta.“
SFATURILE LUI STEPHANE CLERGET – Sa refuzi sa fii ridiculizat de partener
„Cand suntem cu alte persoane, partenerul meu face adesea glume pe seama mea. Imi subliniaza fastaceala, rade cu ceilalti de stangaciile mele. La inceput ma amuza, dar apoi am inceput sa cred ca incearca sa ma ridiculizeze. Cand i-am vorbit despre asta, mi-a raspuns ca glumeste si ca nu am simtul umorului.“
Decriptaj
„Este o situatie destul de obisnuita. Umorul poate fi o arma folosita pentru reglarea conturilor, si este o agresivitate mascata, desi se adreseaza persoanei in public. Aici, umorul se exerseaza in sanul cuplului, pe cheltuiala femeii. Aparitia sistematica si in public a problemei semnaleaza o adevarata lipsa de respect si o ruptura a solidaritatii in sanul cuplului. Exista si o urma de sadism: iti fac rau, ma ascund, tu nu poti spune nimic.“
Cum sa te afirmi
„Tanara trebuie sa ii ceara clar celui de langa ea sa se opreasca. Sa ii spuna ca nu se mai poate continua astfel, mai ales din cauza caracterului repetitiv al glumelor. Si sa ii spuna clar ca, daca aceasta cerere nu va fi auzita, ea nu mai participa la aceste intalniri alaturi de el. Prezenta ei poate fi interpretata drept o aprobare tacita a comportamentului. Care poate sa degenereze. Trebuie provocat un soc, o ruptura. De ce sa nu il puna fata in fata cu el insusi? Sa il intrebe daca a cunoscut o situatie similara atunci cand era copil. Sau sa profite spre a afla care este frustrarea din spatele acestor glume.“
Editare de Raluca Stan