Banii nu sunt un tabu
Sa vorbim despre bani? Pare vulgar, tabu, neconvenabil… Inseamna sa uitam ca cel mic vede in resursele financiare o sursa de placere. In plus, obiect de discutie frustrata, de neliniste, de recompensa sau de pedeapsa.
Banii circula in familie vehiculand ideea ca „sunt murdari“. „Banii se castiga cu sudoarea fruntii.“ Dincolo de asta, copilul este deja un client potential al unei banci, o tinta perfect studiata inca de la primii dinti de lapte. Este, deci, mai bine sa fie educat treptat, pana la adolescenta, asupra valorii banilor.
4-5 ANI – Le vorbim despre bani
Orice are un pret
In fata unui baietel care cere a cincea inghetata, mama spune ca nu are bani. El ii raspunde nonsalant: „Ia din perete“. Pentru el, banii sunt ceva abstract, distribuit in automatele „din perete“, care ii permit sa obtina tot ce vrea.
A-i explica de unde vin banii si la ce folosesc il ajuta sa inteleaga bazele sistemului. In viata exista lucruri indispensabile (casa, mobila, electricitate) si lucruri care ne fac placere (vacante, dulciuri). Totul are un pret pentru a fi posedat sau pentru a ne servi de acel ceva, banii nu sunt dati de banca, ei se castiga muncindu-i. Daca adultii exercita o meserie care le place, ei o fac si pentru a castiga acei bani.
Banii astia nu sunt ai tai
Sa invatam un copil de cativa ani ca banii gasiti pe strada nu sunt ai lui inseamna sa il educam asupra valorii acestora. Cautand posesorul sau oferind suma unei persoane sarace, il vom face sa invete sensul moral al banului.
Nu trebuie sa risipim
Daca un copil nu vrea sa manance tot din farfurie, nu trebuie culpabilizat cu vorbele celebre „copiii din Africa nu au ce manca, asa ca tine“, ci pur si simplu trebuie sa-i aratam ca mancarea nu se risipeste. Sa ii spunem si de ce stingem lumina dupa noi sau de ce nu lasam apa sa curga in chiuveta timp de o ora. Ne va imita.
Da, saracia exista
In fata unei persoane fara adapost, copilul va fi mirat: „De ce sta pe strada?“ – copilul are nevoie sa fie asigurat. Ii putem spune ca acel om e nefericit si are mari dificultati in viata in acel moment, dar ca sunt persoane care ajuta astfel de oameni (si ca si el poate sa faca asta mai tarziu) si ca guvernul sau puterea locala face ceva pentru ei. Sa nu banalizam niste intrebari ale copilului doar pentru ca noua ne este jena. Daca nelinistea lui persista, ii putem spune ca familia lui nu este in aceasta situatie si ca parintii lui muncesc tocmai pentru a o preveni.
7 ANI – Responsabilizarea
O moneda pe saptamana
Asta inseamna recunoasterea statutului sau de copil mare. O moneda pe saptamana e de ajuns pentru a-i da sentimentul responsabilitatii si autonomiei. Prima data putem analiza impreuna cu el felul in care poate sa cheltuiasca acei bani, dar nu trebuie sa ne amestecam prea mult. Atentie: nu trebuie sa ne debarasam de sarcinile educative.
In loc sa-i spunem: „Nu ai decat sa-ti cumperi singur bomboane“, mai bine „mancam peste o ora, nu e timpul pentru dulciuri acum“. Nici nu trebuie remunerat pentru participarea la sarcinile menajere. Este normal sa stranga masa sau sa isi faca patul. De asemenea, sa i se retraga mica suma sub pretextul ca nu a fost cuminte inseamna debutul unui cerc vicios: „bani contra sentimente“.
Mama e somera
Daca suntem intr-o situatie financiara grea, copilul este capabil sa inteleaga. Fara a face din el un confident, trebuie sa i se explice despre acea situatie si despre cautarile unui nou loc de munca, fara a-l face sa se simta responsabil de problemele parintilor.
E interzis sa furi
Nu e permis sa furi, legea interzice. Nu luam ceea ce nu putem cumpara. Cu cat mai repede va integra mental regulile vietii in societate, cu atat mai repede va fi la adapost de tentatii nesanatoase. Daca a comis un furt, ii putem explica foarte calm (dar nu in magazin, nu il umilim de fata cu altii) consecintele actului sau (ii spunem, de exemplu, ca vanzatoarea este responsabila de obiectul furat si ca va avea probleme).
12 ANI – Invata sa-si gestioneze banii
De la pusculita, la card
De la aceasta varsta incepe adevarata educatie a banilor. Bancile vigilente deja au in plan aceasta categorie de varsta. „In contul copiilor mei sunt virati banii de buzunar, precum si ceea ce primesc la ziua lor de nastere“, spune o mama. „Daca la 12 ani primesc 10 lei pe zi si la 15 ani – 15 lei, au posibilitatea de a-si cumpara un meniu de la McDonald’s si de a vedea un film pe saptamana. Sau pot sa ii economiseasca pentru a-si cumpara bascheti sau CD-uri. Unul este foarte econom, celalalt cheltuieste tot.“
Banii de buzunar nu depind de rezultatele scolare
Daca o suma diferita, in functie de varsta, este normala, ea nu trebuie sa depinda de rezultatele scolare sau de serviciile prestate. Copilul munceste pentru sine la scoala, nu pentru a primi bani. Daca este penalizat financiar in functie de note, poate ca un alt copil din familie este mai dotat natural. In schimb, e firesc sa fie obligat sa-si cumpere un compas pe care l-a pierdut pentru a patra oara. Va fi mai atent cu obiectele cumparate de el insusi.
Experienta parintilor este un atu
Sa-i vorbim despre noi insine, de alegerile pe care le facem, de reusitele si curajul de care a fost nevoie adesea pentru a castiga bani. Acest fapt il va ajuta sa isi dea seama de felul in care va dori mai tarziu sa castige si el.
