Batranetea poate fi o perioada extraordinara

Cel mai adesea, ii vedem singuri si abandonati, tablou care ne face sa ne cutremuram la ideea propriei inaintari in varsta. Dar de ce trebuie sa fie batranetea un chin? Aceasta realitate speciala a vietii nu e oare sub controlul nostru, fie si partial? Cateva raspunsuri de la psihologi implicati in programe pentru batrani. Pentru varstnici si nu numai.

Care sunt ideile romanilor despre batranete?
Gabriela Curici: Octavian Paler spune ca „batranetea incepe ca toamna. Cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu reverii si doruri vagi.“ Varstnicii spun ca este foarte greu sa imbatranesti, ca batranetea este grea, nu pot sa descrie in cuvinte ce inseamna.

Cei tineri cred ca ei nu vor imbatrani, ca vor ramane permanent in starea aceasta, lucru care genereaza la unii dintre ei lipsa de respect fata de cei varstnici, dar si fata de ei insisi, fata de propriul corp si propria minte. Batranetea poate fi privita ca varsta intelepciunii, dar si ca perioada premergatoare mortii, cand se face bilantul a ceea ce omul a realizat sau nu, o perioada de toleranta si de impacare cu lumea, dar si de tristete, de neputinta, cand timpul este un dusman al idealurilor si al planurilor inca nerealizate.

Stim sa ne acceptam inaintarea in varsta? Daca nu, de ce… nu?
–  Este dificil sa accepti ireversibilitatea timpului, chiar si in tinerete. Omul neaga propria batranete si moarte, se teme de necunoscut, de „dincolo“. Inaintarea in varsta atrage dupa sine scaderea capacitatii fizice a organismului, regresii ale functiilor psihice. Pensionarea este vazuta adesea ca punctul terminus al dinamismului social si deseori se
vorbeste de „boala pensionarii“, gene¬rata de lipsa de pregatire pentru aceasta perioada a vietii.

Stim sa combatem efectele negative ale acesteia (pierderea unor abilitati etc.)?
–  Batranetea poate fi o perioada extraordinara daca luam in calcul avantajele pe care le aduce cu sine: timpul liber, posibilitatea de a desfasura activitati placute, de a calatori, de a rememora momente fericite si realizari, de a te dedica unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat. Este importanta acceptarea batranetii intr-un mod natural, apoi incercarea de a gasi solutii, alternative si modalitati de a depasi greutatile ce vin odata cu varsta a treia. Importante in prevenirea si combaterea efectelor negative ale inaintarii in varsta sunt activitatile sportive, un mod de viata sanatos, asumarea unor noi roluri si incercarea de lucruri noi.

Cum ne privim/tratam noi batranii (in general)?
–  Exista tendinta – mai precis, a existat multa vreme – de a considera batranii ca un segment inactiv din punct de vedere social. In ultima vreme, se reconsidera aceasta atitudine si constatam o crestere a atentiei atat din partea autoritatilor, cat si a unor ONG-uri asupra problemelor specifice batranilor, prin dezvoltarea unor programe dedicate lor. „Cine nu are batrani, sa-si cumpere“, spune un vechi proverb romanesc. Eu as adauga aici ca cei care ii au pe batrani sa ii respecte, sa le valorifice experienta de viata, sfaturile, intelepciunea.

Stim noi sa cream relatii intergenerationale bune? Sa beneficiem de experienta unui varstnic?
–  Romanii incep sa invete si sa inteleaga care sunt avantajele interactiunii intre generatii. Tot mai des, vedem tineri care nu mai sunt agresivi cu batranii, ci, dimpotriva, incep sa invete sa ii respecte, sa comunice, sa lucreze impreuna, sa ii ajute. Vedem, de asemenea, varstnici care devin toleranti si receptivi la problemele tinerilor.

Care ar fi posibilele beneficii pe care un tanar le are de pe urma unei amicitii cu un varstnic?
–  Batranetea este considerata si „varsta de aur“. Varstnicii isi valorifica timpul mai bine, gestioneaza situatiile de stres sau pe cele care ii intristeaza, invata sa isi controleze si sa isi echilibreze starile emotionale. Acestea pot fi doar o parte din castigurile pe care un tanar le poate avea de la un varstnic. Alte cateva beneficii care rezulta in urma amicitiei dintre tinerii voluntari si varstnicii din programul Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei: sfaturi de viata, retete traditionale, exemple de moralitate si de cum sa traiesti si sa imbatranesti frumos, optimism si calm.

Dar reciproc?
–  Varstnicii uita de singuratatea apasatoare, traiesc in prezent, isi gasesc sau regasesc „nepoti“ sau „copii“ carora le ofera din intelepciunea si afectiunea lor. Se incarca din vitalitatea si energia tinerilor lor prieteni, se simt utili si valorificati.