Care e recompensa cea buna?
A trecut vremea premiilor, incurajarilor si vorbelor frumoase pentru rasplata celor mici? Oare si copiii merita un „salariu“ atunci cand fac progrese si sunt ascultatori? Care sa fie motivarea optima care ii pregateste pentru o lume a tranzactiilor dar ii ajuta sa pretuiasca si alte recompense?
Iti mai amintesti momentele in care parintii tai, exasperati de vointa ta de fier, nu stiau ce metode sa mai foloseasca pentru a te convinge sa faci una-alta? De multe ori, poate, ti se dorea sa ajungi si tu in aceeasi situatie cand vei creste mare. Povestea a ramas aceeasi, insa parca mai complicata ca pe vremuri. Copiii „de azi” sunt mult mai expusi tentatiilor, mult mai informati si poate mult mai curajosi cand vine vorba sa-si negocieze obligatiile.
Un parinte trebuie sa fie un pedagog inventiv, rabdator, modern si, nu in ultimul rand, simpatic pentru a gasi cea mai potrivita metoda de a-si stimula copilul. Pe langa rasplatile afective, cadourile ocazionale si incurajarile verbale, exista tatici si mamici care recurg si la recompensa in bani. O „procedura“ foarte controversata, care separa parintii mai pragmatici de cei mai idealisti si ridica multe semne de intrebare. Oare banii ii vor transforma pe copii in adulti inainte de vreme? Sau poate isi vor pierde inocenta si nu vor mai sti sa valorizeze lucrurile decat prin pretul lor concret?
Dezvoltare personala pentru bani?
Rodica L., 34 de ani, profesoara, este complet impotriva unei astfel de tactici. „Am fost educata sa invat si sa citesc pentru a ma forma ca om, nu pentru bani. Practicarea unei meserii era doar o consecinta necesara a studiilor mele. Mi-am ascultat bunica atunci cand imi arata cum sa ma port sau cum sa pastrez ordine in camera mea pentru ca in familie s-a pus mereu accentul pe dezvoltarea personala a fiecaruia dintre noi. Mi s-ar parea mercantil ca fiul meu sa primeasca bani pentru note, pentru ca citeste o carte sau pentru ca isi pune lucrurile in dulap. Care ar mai fi scopul educatiei atunci, daca nu formarea lui ? Interesul?“
Pe de alta parte, Andrei O., 42 de ani, inginer, crede ca „cei mici trebuie pregatiti pentru lumea in care traim. Este adevarat ca modelul acela vechi al copilului studios, cuminte si disciplinat, care primea o carte ca premiu la sfarsit de an suna frumos. Dar, sa fim realisti, traim alte timpuri. Astazi fetele si baietii vad si stiu mult mai multe, se maturizeaza mai repede. Isi doresc sa fie moderni, bine imbracati, sa aiba cele mai bune gadget-uri… Daca asta ii intereseaza mai mult decat arta sau literatura, asta e… Le putem oferi, in limite rezonabile, bani ca sa si le cumpere. Daca asa reusim sa ii determinam sa vina acasa cu nota 10 si sa stea departe de necazuri, cu atat mai bine.“
Poate nu recompensa de natura financiara este o problema in sine, ci obisnuirea celor mici cu ideea ca orice indatorire nu este importanta prin ea insasi, ci atrage automat dupa ea un avantaj exterior. Aceasta metoda poate duce la o confuzie intre obiectivele principale pe care le au copiii de indeplinit si mijloacele care le fac mai usor de dus la indeplinire.
Mihaela, 36 de ani, asistenta medicala, isi aminteste experienta avuta cu fiul ei, Razvan. „Fiul meu are o fire foarte temperamentala si este destul de neascultator. Dintre toate metodele de motivare incercate, cea care l-a cumintit a fost promisiunea ca, daca isi indeplineste obligatiile, va primi o suma de bani simbolica. Lucrurile au mers foarte bine o vreme pentru ca, din pacate, tentatiile au crescut in zilele noastre si ideea de a-si putea cumpara ceva nou «cum au colegii» il incanta.
Mi-am dat seama ca exista o problema atunci cand am inceput sa observ ca, de fapt, Razvan nu se implica deloc cu adevarat in sarcinile pe care le are de facut. Pentru el ordinea in camera sau terminarea lectiilor inainte de masa nu erau decat niste lucruri plictisitoare si fara importanta, care trebuie facute pentru ca «asa vrea mama». Apoi obligatiile zilnice au devenit niste simple mijloace pentru procurarea ultimului joc pe calculator.“
Cum ii poti motiva pe cei mici?
Psihiatrul si psihoterapeutul Simona Maria Diaconu se pronunta impotriva folosirii banilor ca stimulent in educatia copiilor. „Recompensarea financiara a reusitelor copiilor nu-i va face in viitor decat sa traga concluzia ca invata pentru bani, ca acestia reprezinta rasplata directa si imediata a eforturilor lor, ca doar ei conteaza, intrucat te motiveaza sa ai rezultate cat mai bune. Consider ca recompensarea financiara a copiilor nu le va asigura o motivatie reala si valoroasa pentru viitor. Este ca si cum le-am cumpara rezultatele bune la invatatura, le-am cumpara eforturile. Acest lucru nu-i va ajuta pe cei mici sa traga o concluzie sanatoasa despre viata si despre cum vor fi lucrurile in viitor.
