Copiii sunt supusi la diverse forme de violenta
Exista forme de agresivitate specifica si intre adolescente sau fetite mai mici?
D.S.: Un aspect de gen al educatiei noastre face ca fetele sa fie mai atente la procesul de comunicare cu cei din jur, cu tot ce implica acesta: postura, prezenta, limbaj, gesturi, aspect fizic.
Astfel, fetele devin de mici „experte“ in observarea si apoi in analiza si compararea a tot ceea ce le inconjoara. Ele sunt foarte atente la detalii vestimentare, machiaj, tendinte, greutate, forma corpului, accesorii, greutate etc. si vor judeca pe cei din jur in functie de toate aceste detalii.
Standardele de imagine ale generatiei actuale de preadolescente si adolescente, modelate pana la perfectionism prin reviste de moda, icon-uri, filme si seriale in care aspectele de mai sus sunt intens exploatate (vezi Hana Montana, High School Musical, reviste precum Cool Girl etc.) transmit mesaje nesanatoase, fara acoperire in realitate, pe care multe adolescente le preiau ca atare si le transforma in reguli de viata conform carora esti in sau out nu in functie de principii de viata, valori umane si atentie pentru binele celorlalti, ci in functie de haine, accesorii, telefoane si gadget-uri care dau, in opinia lor, masura valorii personale.
Si lucrurile nu se opresc aici – de la o coperta de revista, insotita de comentariul rautacios al colegei de banca, pana la anorexie, consum de alcool, comportamente dezinhibate pentru a atrage atentia tipului cool dintr-a XI-a, de multe ori nu este decat un pas.
Si acestea sunt tot forme ale violentei intre copiii nostri, care merita tot atata atentie si ingrijorare ca si o bataie strasnica in curtea scolii.
Cum invata azi copiii sa fie violenti (jocuri, filme…)?
D.S.: Categoric, invatarea de catre copii a unui model agresiv de comportament are legatura cu expunerea necenzurata si precoce la media, realitatea virtuala, TV, jocuri PC.
Prea repede si prea des parintii instaleaza in camera copilului un televizor, un PC sau o consola la care copilul are acces nesupravegheat si de la varste foarte mici.
Aceasta situatie explica doar partial diversificarea formelor de violenta si varsta precoce la care acestea se manifesta in repertoriul comportamental al copiilor.
Sa nu uitam insa ca, atat in cele bune, cat si in cele rele, adultii semnificativi din viata oricarui copil (parinti si educatori) raman primele modele ale caror comportamente vor fi imitate si preluate de catre copil.
Acesta va invata sa loveasca dupa ce va primi prima palma de la parintele sau, va invata sa umileasca dupa ce va fi rusinat in fata clasei si a colegilor sai, va invata sa injure in trafic, in dreapta tatalui, va invata sa minta si sa evite vazand-o pe mama cum coboara pe la o alta usa din autobuz pentru a ocoli o vecina guraliva etc.
Ulterior, gasca va avea un rol hotarator in stabilizarea acestor comportamente ca regula de conduita, caz in care unii copii prezinta riscul de a dezvolta adevarate tulburari de comportament sau chiar tulburare de conduita socializata (probleme de sanatate mintala cu interventie dificila, prognostic nu foarte bun si risc major de delincventa in adolescenta tarzie).
Tot gasca poate fi si un factor de protectie pentru evitarea acestor probleme si eliminarea violentei din repertoriul comportamental – vorbim insa de o gasca in care rutina de socializare este legata de sport, cinema, plimbari cu bicicleta, role si patinaj, consum de cultura pop in limita, frecventarea scolii si, foarte important, supravegherea discreta, dar constanta, a parintelui.
Interviu de Iuliana Alexa
