Cum facem fata violentei din scoala
Gentiletea mai are oare loc in lectiile de la scoala? Este, oare, inlocuita de legea junglei?
Pentru specialisti nu incape indoiala.Vedem asta zi de zi, copiii nu mai sunt emotionati de autoriatea profesorilor. Scoala este adesea locul unde sunt agresati de alti colegi sau chiar de profesori.
Nicio grupa de varsta nu este scutita. Chiar si gradinita, odinioara spatiu de siguranta, este astazi motiv de anxietate pentru parinti. Locuri putine in gradinite, educatoare cu pregatire precara etc.
Cum se ajunge aici? Serge Tisseron, care a publicat in Franta o lucrare asupra empatiei ca mijloc de comunicare sociala, a recenzat mai multe cazuri: dificultatile sociale (somajul, criza financiara), culturale sau familiale (familii monoparentale sau recompuse) care ii plaseaza pe copii in situatie de nesiguranta profunda, dar si scoala.
„Sunt frapat sa vad pana la ce punct scoala a devenit un fel de piramida a tratamentelor rele, in care elevii sunt cele mai importante victime“, spune psihiatrul, care intervine adesea in mediul scolar.
Sa pui si profesori incepatori la clasele cele mai rele, de pilda, iata un exemplu de tratament violent. Si, mai spune psihiatrul, nu putem fi empatici decat daca ne simtim in siguranta.
Asadar, cum pot oare dascalii sa rupa cercul vicios si sa ii invete din nou bunavointa pe elevi?
„Este vorba despre gasirea motivelor unor comportamente si de interventia cu finete“, spune Alain Braconnier, psihiatru si psihanalist.
„Tacerea si demisia adultilor, adesea debordati de toate cele care ii inconjoara, agraveaza stresul.“
Sa evitam cearta
„Ambianta scolii este foarte importanta. Prezenta atenta a adultilor si sustinerea celor superiori ierarhic in randul profesorilor dezvolta un sentiment de securitate, indispensabil tuturor“, spune Andre Agard Maréchal, psiholog francez, specializat in probleme scolare.
Un psiholog roman cita exemplul propriului sau fiu, tanar profesor, care in timpul unei batai la liceul unde preda, incercand sa ii desparta pe batausi, a fost agresat si el.
A cerut ca batausii sa fie exmatriculati, insa superirorii ierarhici ai scolii nu pareau prea scandalizati.
Este o situatie dramatica cea in care invatatorul nu este protejat, iar elevii sunt lasati prada angoasei lor personale, cea a culpabilitatii care ramane fara raspuns. Ea escaladeaza, si violenta devine inevitabila…
Desigur, explicarea, vorbitul, a-l lasa pe celalalt sa isi spuna ce are pe suflet sunt indispensabile pentru a inlocui loviturile cu cuvintele.
Sa evitam umilintele
Bataia de joc, bruscarea copiilor mici, dar si umilirile din partea profesorilor fata de copii, toate acestea sunt o lectie a rautatii.
„Jignirea, insultele, toate astea le vezi zi de zi“, spune un elev de la un colegiu bucurestean. „Si daca nu le parezi, esti victima.“ „Este un climat cu atat mai nesanatos, cu cat micii tortionari simt slabiciunile victimelor si le exploateaza.“
„Aceste atitudini sunt mai frecvente la adolescentii care vor sa para dominatori in ochii celorlalti“, spune Alain Braconnier, „cel mai obraznic avand rolul de a intari coeziunea grupului.
Cand se dezvolta la cei mai tineri aceste comportamente sunt raspunsul la un traumatism. „Anumiti copii traiesc situatii traumatizante acasa, violente, pentru ei pasivitatea este identificata cu moartea“, spune Serge Tisseron. „Doar agresivitatea le da iluzia ca rezista.“
Ce se poate face in clasa? „Sa intervii, mai ales daca este vorba despre fapte repetitive, si sa sanctionezi“, precizeaza Alain Braconnier. Adultul are rolul de a proteja copilul, iar copiii si adolescentii asteapta asta de la noi.“
Dar si pedeapsa este esentiala pentru a marca limita si interdictia – André Agard Marechal noteaza ca, cu cat elevii traiesc intr-un mediu mai haotic, cu atat au mai mare nevoie de un raspuns riguros din partea adultilor pentru a se simti cat de cat in siguranta“. Trebuie sa ramanem cat se poate de calmi…
