Dilemele maternitatii
Inainte femeile se casatoreau la 20 de ani si faceau imediat un copil. Astazi insa, lucrul acesta nu mai e de la sine inteles. Maternitatea a devenit o alegere bine cantarita.
„Dorinta femeii de a avea un copil este conditionata de timp, de varsta, de organizarea psihica si de disponibilitatea afectiva a acesteia“, spune Simona Chiru, psiholog clinician.
Uneori o alegere sugestiva, metaforica, poate sa prefateze alegerea propriu-zisa. R., artist plastic, se pregateste sa-si aniverseze cei 37 de ani.
„Imi dau seama de faptul ca, la varsta mea, as fi putut avea deja o familie, copii, un camin. Stiu si ca nu voi putea sa aman la nesfarsit pasul asta, dar pana una-alta mi-am oferit o solutie de compromis: zilele trecute am adoptat un catel, care cred ca a reusit sa-mi trezeasca sentimente materne dintre cele mai autentice.
Si, de fapt, daca stau sa ma gandesc bine, fiecare tablou pe care l-am facut, fiecare lucrare care mi-a iesit din mana a fost pentru mine, intr-un fel, ca un copil.“
„Sa aduci pe lume un copil e o experienta fundamentala, dar exista si alte «maternitati» posibile pentru o femeie, si alte creatii in care sa fie nevoie de pasiune si de daruire“, spune psihanalista franceza Catherine Bensa¯d.
Dar indoielile si intrebarile incep sa se acumuleze si ating un punct culminant in apropierea varstei de patruzeci de ani.
Ceasul biologic trage semnalul de alarma
Ana O., in varsta de 38 de ani, de profesie stilist, este una dintre nenumaratele femei care apeleaza la consultatiile PAM (procreere asistata medical).
„Mi-am spus mereu ca mai am timp. Ginecologul m-a trezit la realitate: dar aveti aproape 40 de ani! Ce asteptati ca sa faceti un copil? Sa fie prea tarziu?“
Aceasta trezire la realitate poate parea brutala, insa de intrebarea asta, daca sa faci sau nu un copil, nu scapi niciodata, oricat ai amana varsta maternitatii. Ceasul biologic este o realitate fiziologica implacabila.
Orice femeie stie ca intr-o buna zi nu va mai putea concepe copilul dorit. Innoirile stiintifice au facut insa posibile conceperea si nasterea unui copil in cazuri care pareau disperate.
In vreme ce innoirile acestea ofera o sansa nesperata multor femei, ele ofera posibilitatea de a avea un copil si femeilor care vor sa aiba un copil fara a apela la „concursul“ unui barbat.
„Exista in prezent tehnologii care faciliteaza amanarea, care sfideaza limitele biologice firesti si permit indeplinirea unor fantasme inconstiente vechi de cand lumea: nastere in afara sexualitatii si a cuplului, la orice varsta, cu controlul geneticii, chiar si pentru cuplurile homosexuale etc.“, explica fenomenul Vera Sandor, psihanalist.
M. a asteptat sa implineasca 35 de ani ca sa se lanseze in marea aventura a maternitatii. Asta pentru ca a tinut mult la libertatea ei: „Slujba mea presupune foarte multe calatorii de afaceri si in Europa si in Statele Unite.
In plus, pana acum nu am simtit dorinta de a ma inhama la responsabilitatile pe care le presupune viata de familie. Cand le vad pe colegele mele chinuindu-se sa faca fata si la slujba si acasa, parca mi se face groaza…
Un copil e o decizie pe viata. E bine sa o amani pentru atunci cand esti sigura. Dar nici nu as vrea sa ma trezesc la 50 de ani ca am ratat un lucru extraodinar, doar fiindca am fost prea lasa. Am trecut eu prin multe, o sa trec si peste chinurile nasterii!“ Modul acesta de a privi lucrurile era fara indoiala de neimaginat acum cateva decenii.
Cariera si studiile sunt pe primul plan
Nu mai e un secret pentru nimeni faptul ca astazi majoritatea femeilor isi gasesc implinirea in munca. Vor sa studieze, sa reuseasca in cariera si sa profite de viata inainte sa aiba un copil.
Ileana S., director de creatie intr-o agentie de publicitate, este prototipul acestei schimbari sociologice. La patruzeci de ani, este eleganta, sexy, are o cariera stralucita.
„La 20 de ani, vroiam sa demonstrez lumii intregi de ce sunt in stare. Mi-a fost greu sa ma impun, fiindca barbatii cred ca ei detin monopolul creativitatii. Lupta aceasta pentru recunoastere m-a facut sa pun pe planul al doilea viata sentimentala. Acum resimt lipsa unui partener cu care sa pot imparti totul si ma simt in sfarsit gata sa am un copil, financiar vorbind, dar si afectiv. Stiu ca e cam tarziu, dar asta e…“
Sigur, reusita profesionala presupune disponibilitate. Libertatea este si ea importanta. Dar rationalizarile si justificarile acestea ascund de multe ori o teama inconstienta de a avea copii. Femeia isi da seama, intuitiv, ca este vorba de o responsabilitate enorma, de o transformare care ii va schimba viata.
„Copilul indeplineste in viata mamei cel putin doua functii“, subliniaza psihologul Simona Chiru. „In orice copil exista copilul fantasmat (plasmuit in inconstientul mamei, marcat de conflictele ei intrapsihice) si copilul imaginar, pe care il viseaza ea.
Nasterea produce schimbarea din viata femeii, este momentul in care are loc intalnirea dintre mama si copil. Poate fi un moment emotionant, atunci cand copilul este dorit, sau poate fi unul imposibil, de retragere emotionala a mamei, atunci cand ea nu si-a dorit copilul.“