Mituri, preconcepții, piedici, provocări și motivele pentru care mamele renunță la alăptare
Laptele matern este alimentul ideal pentru bebeluși, alăptarea fiind recomandată unanim de specialiștii în sănătatea mamei și a copilului. Datorită efectelor pozitive pe care alăptarea o are asupra sănătății copilului, cât și a mamei, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă până la vârsta de 6 luni și alăptare în continuare, pe lângă o alimentație complementară adecvată, până la vârsta de doi ani.
Desigur că începutul alăptării poate fi lin, frumos, natural și ușor, dar în egală măsură poate fi frustrant, anevoios, provocator. Informarea corectă este extrem de importantă pentru o viitoare mamă deoarece o va ajuta să depășească provocările întâlnite în perioada alăptării.
Așadar, am stat de vorbă cu Anca Leibovici, fondator Spectra România și importator al unora dintre cele mai populare pompe de sân electrice din țară, despre provocările cu care mamele din România se confruntă atunci când alăptează, despre mituri și preconcepții, despre piedici și motivele pentru care mamele renunță la alăptare.
Care este cea mai mare preconcepție în România privind alăptarea?
Anca Leibovici: Sunt multe mituri și preconcepții despre alăptare, dar principala problemă reclamată de mamele care alăptează este lactația insuficientă. Cel mai des aud „nu am suficient lapte” sau „laptele meu nu este suficient de hrănitor, copilul nu se satură, are nevoie de completare”. De asemenea, o preconcepție foarte întâlnită este că dacă mamele nu au alăptat imediat după naștere sau copilul a primit formulă în spital, nu mai pot alăpta exclusiv. La fel, că dacă mamele se întorc la muncă, trebuie înțărcat copilul.
Dar cele mai mari provocări cu care mamele se confruntă?
A. L.: Alăptarea necesită multă informare, răbdare și practică. În plus, necesită timp, iar mamele care alăptează au nevoie de înțelegere și suport din partea partenerilor. Cele mai mari provocări de aici vin, din frustrarea de a nu reuși din prima. Apoi, multe mame se confruntă cu disconfort când alăptează, răni, ragade, iar multe dintre ele nu știu unde și cum să ceară ajutor.
Chiar am demarat un sondaj online la care au răspuns aproape 1700 de mame care alăptează sau au alăptat. Iar printre cele mai mari provocări întâlnite în perioada alăptării, mamele enumeră dificultăți în atașarea la sân a bebelușului (aproape 40%), alăptarea în timpul nopții (31%), alăptarea la cerere (14.6%), puseele de creștere (26%) ori refluxul (12%).
Lactația insuficientă ori furia laptelui, oboseala, ragadele și durerile de sân ori dificultățile în atașarea la sân a bebelușului sunt motivele pentru care o treime dintre mame au renunțat la alăptare. Aproape 20% declară că motivul pentru care au întrerupt alăptarea este reluarea activității și un procent similar indică ca motiv principal auto-înțărcarea.
La începutul lui august, se sărbătorește la nivel mondial, săptămâna alăptării. Cât de importantă credeți că este sărbătorirea Săptămânii Alăptării în Romania?
A. L.: Săptămâna alăptării este un prilej bun de a reaminti că alăptarea este ceva natural și firesc, dar în același timp este prima legătură care se creează între mamă și copil. Alăptarea este hrană, dar este și iubire. După ce mulți ani de zile, alăptarea a fost marginalizată, acum se revine la recunoașterea beneficiilor hrănirii cu lapte matern, care este cel mai bun pentru a asigura bebelușului o creștere și o dezvoltare armonioasă.
Așa cum avem nevoie de o zi în care să sărbătorim iubirea, o zi în care să sărbătorim copiii, femeile, așa avem nevoie de un moment în care să ne reamintim că alăptarea încă din prima zi reprezintă startul optim în viață pentru nou-născut.
Ce efect credeți că au astfel de acțiuni concentrate pe o anumită temă, precum alăptarea?
A. L.: Toate aceste acțiuni care popularizează beneficiile alăptării, sper să aibă ca efect creșterea ratei alăptării și creșterea încrederii mamelor că laptele matern este hrănitor și că este exact hrana de care copiii lor au nevoie.
Și, îmi doresc foarte mult ca aceste acțiuni să nu creeze frustare mamelor care din diverse motive nu au reușit să alăpteze și, mai ales să nu genereze discutii în contradictoriu pe teme legate de hrănirea copiilor.
Cât de important este ajutorul unui consultant în alăptare?
A. L.: Având în vedere că lactația insuficientă alături de dificultățile în atașarea la sân a bebelușului sunt pricipalele piedici în alăptare, aș spune, foarte importantă. Aceste provocări, spun specialiștii, se pot rezolva în câteva zile cu răbdare și cu ajutor din partea unui medic pediatru sau consilier în alăptare. Și, desigur, pompele de sân, la rândul lor au rol esențial în stimularea lactației, stocarea laptelui ori hrănirea cu lapte matern a bebelușilor cu probleme de atașare la sân.
Ce ați vrea ca toate mamele din România să știe despre alăptare?
A. L.: Am vrea să știe că sunt multe situații în care alăptarea demarează greu. Să nu se descurajeze, să nu renunțe, să știe că alăptarea este posibilă dacă au informațiile și sfaturile potrivite. Să știe că nu sunt singure. Conform sondajului nostru, de care aminteam mai sus, doar 10% dintre mame consideră că alăptarea este ușoară, pentru cele mai multe (40%) fiind un proces dificil, însă necesar.
Important este ca mama să identifice corect problema, oricare ar fi ea și să intervină la timp. Din momentul în care o mamă are toate informațiile și primește tot sprijinul de care are nevoie, mai departe este numai decizia ei cum își hrănește copilul. Și ce am vrea să nu uite niciodată o mamă, indiferent că reușește sau nu să alăpteze, este că dragostea este cea mai bună hrană pentru bebelușul ei.
