„Tati, noi suntem bogati?”
Da, saracia exista
Se uita fix la un om fara adapost. „De ce este sarac domnul?”. „La 4 ani putem sa ii spunem: «probabil ca si-a pierdut casa, nu munceste si de aceea doarme pe strada». Daca este mai mare, discursul nostru este mai complex: «oamenii sunt toti egali ca valoare si este nevoie sa fie respectati pentru ceea ce sunt, insa ca bogatie materiala nu sunt toti egali. Nu toate popoarele sunt la fel, si nici toate tarile. Exista tari sarace datorita lipsei resurselor (in Africa) si tari bogate cu popoare care valorifica bine ceea ce le da natura.
Unii oameni se nasc in familii mai bogate material decat altii. Unii oameni nu stiu sa chibzuiasca averea pe care o au si, astfel, o pierd si ajung pe strada. Asta nu inseamna ca nu mai au valoare ca oameni, ci ca nu mai au bani. Este nevoie sa fie respectati si nu blamati. Daca vrem, putem sa ii ajutam cum putem, daca nu vrem, nu-i ajutam, nu ne obliga nimeni. Exista oameni care mai fac anumite greseli si din cauza asta pot ajunge pe strada».
Sau: «poate acest om nu a avut increderea si puterea de a-si rezolva problemele si de aceea a ajuns asa. Intotdeauna exista o cale buna de a rezolva problemele, important este sa o gasesti». Aceasta poate fi o lectie de viata pentru copil fiindca, cersetorul se crede victima si nu face nimic sa iasa din acea stare”, spune psihoterapeutul Cristiana Alexandra Levitchi.
responsabilizeaza-l
O suma pe saptamana
Inseamna a-i recunoaste statutul de „om mare”. O anumita suma pe saptamana este suficienta pentru a-i da o responsabilitate si un inceput de autonomie. Primele dati, gandeste impreuna cu el modul in care va folosi acesti bani, dar nu te amesteca prea mult. Atentie, nu profita de asta pentru a scapa de sarcinile educative! In loc de „n-ai decat sa-ti cumperi bomboana asta cu banii de buzunar”, prefera „nu, vei manca intr-o ora si nu e momentul pentru dulciuri”. Nu este recomandat sa-l rasplatesti pentru participarea la datoriile domestice. La fel, sa nu-i mai oferi bani sub pretextul ca nu a fost cuminte este inceputul unui angrenaj nociv: acela al banilor versus sentimente.
„Mama nu are bani”
Daca te gasesti intr-o situatie financiara dificila, copilul nu intelege fara sa-i explici, vorbindu-i de grijile tale profesionale si de cautarile tale. Asta il va linisti si, mai ales, va vedea ca nu este el responsabil, ca nu este vina lui.
Cristiana Alexandra Levitchi recomanda: „atunci cand cel mic cere o jucarie, dar nu sunt bani pentru a o cumpara, porneste un dialog. El trebuie sa stie cat reprezinta acea jucarie din salariul parintilor pentru ca, altfel, nu intelege de ce nu i se cumpara. In plus, daca noi ii indeplinim fiecare cerere mereu si mereu, o sa ajunga un copil descurajat, deprimat care nu se mai bucura de nimic si nu isi doreste nimic pentru ca are totul!“
„Nu trebuie sa furi”
Nu furi ceea ce nu poti cumpara, este interzis prin lege! Cu cat mai devreme va intelege regulile vietii in societate, cu atat mai repede le va asimila si va fi ferit de tentatii viitoare. Daca a comis „un furt”, ii poti spune calm, fara scene in magazine, fara umilinte de fata cu alte persoane, care sunt consecintele actului sau.
De exemplu, vanzatorul este responsabil de obiectul care lipseste si un furt i-ar cauza probleme cu seful sau chiar poate va trebui sa plateasca din buzunar obiectul furat. Si daca este prins, va fi chemata politia, iar infractorii minori nu scapa de judecata si vor fi trimisi tot la o inchisoare, dar una pentru copii. Unde nu va mai putea sa se joace cu prietenii, sa isi vada parintii si sa locuiasca
intr-o casa frumoasa.
invata-l sa-si gestioneze banii
De la pusculita la cartea de credit
La aceasta varsta incepe cu adevarat invatatul gestionarii banilor si economisirea lor. Bancile, vigilente, au deja un profit, care contribuie totodata la educarea micilor clienti. „In contul bancar al copiilor mei”, povesteste o mama, „sunt virati in fiecare luna banii de buzunar, la fel si aceia pe care ii primesc pentru sarbatori si pentru aniversari. Cu 80 de lei pe luna la 12 ani, si 100 la 13 ani, ei se duc la film, isi cumpara CD-uri sau economisesc pentru tenisi de firma, care mi-ar depasi bugetul. Baiatul cel mare este foarte econom, pe cand cel mic cheltuieste totul din prima saptamana.”
Banii de buzunar nu depind de rezultatele scolare
Daca, in functie de varsta, primesc o suma diferita de bani, ea nu trebuie sa depinda de rezultatele scolare, si nici de serviciile oferite. Copilul munceste pentru el insusi, si nu pentru a fi remunerat.
Cat despre a-i stabili o anumita suma de bani in functie de notele sale, asta inseamna sa-l penalizezi in comparatie cu un alt copil al familiei, poate mai talentat la anumite materii. In schimb, sa-l obligi sa-si cumpere penarul pe care si l-a pierdut pentru a patra oara este o invatare de minte.