Se transcriu inconștient emoţiile în preferinţe?

Iubim oamenii de un anumit fel pentru că ne-am născut iubind ceea ce iubesc și ei, și adesea aflăm că toți cei pe care îi iubim iubeau și ei în secret același lucru pe care noi îl iubeam de când lumea fără să știm de ce? Sau am învățat să iubim atare lucru numai pentru că am aflat devreme că aceia pe care îi iubeam l-au iubit și ei la rândul lor? De unde ne vin alegerile și ce au ele să ne spună? Tatina Ernuțeanu este aici om de litere și explorator pe mări.

Cred în întâmplări până la un punct, cum cred în hazard și în ispită. Cred, însă, și că lucrurile care ne definesc nu sunt fortuite; în aceeași măsură cred și în predispoziții. A sosit curierul cu cel de al cincilea tricou marinière; aseară am comandat un al șaselea. Nu caut numai un tricou cu dungulițe, ci vreau doar branduri care au făcut istorie cu aceste haine de inspirație navy, și care inițial realizau haine pentru marinari, toate nées de la mer, toate eu, toate marea din mine. Nu vă opriți la interpretarea grandomaniei, citiți mai departe.

Ce e cu preferința asta pentru bleumarin, dungulițe, șepci de marinar, cântecul Sail Away, inelele cu scoică, salty-hair spray-ul? De ce îmi doresc atât de tare o bucățică de sticlă de mare și cu toate astea nu am dat peste ea până acum? De ce simt Marea Nordului mai familiară decât dealurile unde m-am născut? Oare am iubit marea când am mirosit-o/ auzit-o în primii ani de viață, cu mult înainte de a învăța obiectele? Sau emoțiile care s-au legat de oameni, cărți, muzică, obiecte, care aveau, la rândul lor, legătură cu marea, m-au condus la preferințele conștiente de azi? Ce a fost inițial? O atare receptivitate personală sau o dobândire insinuată inconștient?

Citește continuarea articolului în ediția de decembrie 2022 – ianuarie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește revista lunar, prin curier.