Cum ne afectează un mediu de lucru toxic?

Munca într-un mediu toxic sau în care sănătatea mintală a angajaților nu este susținută a fost asociată cu un risc crescut de trei ori de depresie. În plus, munca timp de ore îndelungate a fost legată de un risc crescut de deces ca urmare a unui accident vascular cerebral sau a unui eveniment cardiovascular.

„Climat de siguranță” este termenul folosit pentru a descrie practicile de management și sistemele de comunicare care protejează sănătatea mintală și siguranța angajaților.

Autorul principal al unui studiu derulat timp de un an în Australia, Dr. Amy Zadow, spune că sănătatea mintală deficitară la locul de muncă poate fi urmată de practici, priorități și management slabe, care duc apoi la cereri ridicate de locuri de muncă și resurse reduse.

„Dovezile arată că companiile care nu reușesc să-și recompenseze sau să-și recunoască angajații pentru munca grea, impun cerințe nerezonabile angajaților și nu le oferă autonomie, își plasează oamenii într-un risc mult mai mare de depresie”, spune dr. Zadow.

Expertul recunoscut la nivel internațional în sănătatea mintală la locul de muncă, profesorul laureat al ARC, Maureen Dollard, spune că studiul a constatat că, în timp ce angajații entuziaști și dedicați sunt apreciați, munca depusă ore îndelungate poate duce la depresie. Bărbații sunt, de asemenea, mai predispuși la depresie dacă la locul lor de muncă acordă o atenție redusă sănătății lor psihologice.

Din cauza efectelor globale ale depresiei, care afectează aproximativ 300 de milioane de oameni din întreaga lume și nu prezintă semne de reducere în ciuda tratamentelor disponibile, se acordă acum o atenție sporită mediilor de lucru care funcționează deficitar. Nivelurile ridicate de epuizare și agresiunea la locul de muncă sunt, de asemenea, legate de eșecul corporațiilor de a sprijini sănătatea mintală a angajaților.

În 2016, Environment International a arătat într-un studiu global asupra pierderii de vieți omenești asociate cu munca timp de ore îndelungate că 745.000 de persoane au murit din cauza accidentelor vasculare cerebrale și a bolilor de inimă asociate. Studiu a fost efectuat în 194 de țări, în perioada 2000 – 2016 și nu a inclus pandemia. Organizația Mondială a Sănătății precizează că pandemia a agravat situația.

Este foarte adevărat că dacă până în 2020 foarte puține companii aveau o politică de „wellness și wellbeing” (bunăstare, echilibru), de la începutul crizei și până în prezent acestea au început să devină interesate de ce ar putea face pentru a-și proteja emoțional și mintal angajații. Prin urmare au apărut tot felul de workshop-uri, evenimente, webinarii pe tema echilibrului emoțional și mintal, iar psihologii, terapeuții și coachii sunt din ce în ce mai solicitați.

Deși specialiștii afirmă că trăim în cea mai propice perioadă la nivel global, din păcate anxietatea și depresia ne afectează grav, ba chiar ne omoară.

Și ca să înțelegem mai bine ce înseamnă, iată aici definițiile celor doi termeni:

• Anxietatea este răspunsul natural al corpului la stres, fiind un sentiment de frică sau de teamă în legătură cu evenimente viitoare.
• Depresia este o tulburare a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului față de activitățile care ne bucurau cândva.

Ce este mai trist este că un studiu recent realizat în țara noastră pe un eșantion de 2000 de respondenți arată că 42% dintre români cu vârste între 22 și 50 de ani au suferit tulburări psiho-emoționale în timpul pandemiei de COVID-19. Acesta mai arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate.

Dacă luăm în calcul toate presiunile la care suntem zilnic supuși: emoții, decizii pe care trebuie să le luăm, un mediu de lucru toxic, rate și facturi, familie, societate, parteneri de viață, boală, ne este din ce în ce mai greu să ne găsim echilibrul și să ne bucurăm de cine suntem și de ceea ce facem. Din păcate din ce în ce mai mulți tineri sunt afectați de depresie, aceasta fiind a treia cauză a sinuciderilor în grupa 18 și 24 de ani.

Raportându-ne la mediul de lucru toxic, costurile globale ale agresiunii la locul de muncă și ale epuizării angajaților sunt semnificative, se manifestă prin absenteism, performanțe slabe, cereri repetate de concediu și productivitate scăzută. Amploarea problemei a fost recunoscută în 2019 prin Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a înființat o comisie globală pentru viitorul muncii și a solicitat „o abordare centrată pe om, punând oamenii și munca pe care o fac în centrul politicilor economice, sociale și al practicilor comerciale”.

Ce pot face angajatorii? Să identifice cauzele apariției unui astfel de mediu de lucru și să analizeze starea angajaților, iar ulterior să ia decizii împreună cu aceștia legat de acțiunile concrete pe care le pot implementa pentru schimbarea acestui climat organizațional cu efecte puternic negative într-unul orientat către oameni și stare de bine. Va dura, pentru că schimbarea nu se întâmplă peste noapte, dar în mod evident va merita efortul din ambele părți.

Ce pot face oamenii aflați în starea de burnout, anxietate, depresie? În primul rând să consulte un medic specialist, să afle exact starea de fapt. Cu siguranță că medicul va ști ce este de făcut și va da indicațiile necesare.

Ce putem face ca să nu ajungem în starea aceasta? Vizitele regulate la medic ajută, meditația, o cunoaștere de sine mai profundă, discuțiile cu oameni abilitați să ne susțină și să ne îndrume, sportul, somnul, cititul, muzica, descoperirea unor hobby-uri și implicarea în acestea, înconjurarea de oameni pozitivi și bine intenționați, găsirea unui loc de muncă potrivit, evitarea și/sau eliminarea elementelor nocive (inclusiv a obiceiurilor nesănătoase) din viața noastră, mersul pe jos în natură.

După cum vedeți, soluții există, totul este să conștientizăm când avem nevoie de ajutor și să nu ezităm să-l cerem pentru că evitarea și ignoranța ne costă mult mai mult decât recunoașterea că avem o problemă.