Etapele noastre profesionale

Munca e un sens

Odata atins apogeul unei cariere, al unei realizari profesionale, structura creata sau dezvoltata functioneaza ca un miraj in care ne regasim, ne identificam, devenind motorul existentei noastre.

Cu riscul de a ne defini prin munca mai mult decat este firesc, aceasta devine o parte importanta a existentei noastre, la care cu greu renuntam.

„Sunt multumita de faptul ca am urmat o cariera in cercetare, deoarece fac realmente ceva semnificativ, iar aportul meu este vizibil.

Faptul ca am la indemana rezultatele muncii mele si stiu ca joc un rol important in medicina, imi ofera o satisfactie greu de egalat.

Nu am o familie, dar nu simt foarte puternic lipsa ei, nu as fi obtinut rezultatele pe care le am daca as fi avut copii. Asta nu inseamna ca nu mi-ar placea…

De aceea, iau in calcul posibilitatea unei adoptii, peste un timp. Dar nu as schimba nimic din deciziile luate“, ne povesteste Stefania, romanca, medic cercetator in Paris, 43 de ani.

Mediul in care traim si situatia financiara existenta au, de asemenea, un rol important. Pentru o persoana dependenta de veniturile fixe, ca singur mod de asigurare a traiului zilnic, un astfel de hop este un motiv de destabilizare, de pierdere a reperelor, de depresie si, uneori, de gasire a altor mijloace de descriere, mai putin benefice.

„Pentru mine, faptul ca la 45 de ani m-am trezit fara loc de munca si fara perspective, cu doi copii acasa si o sotie casnica, a reprezentat o prabusire a sigurantei – si asa moderate – pe care o aveam.

Nu e usor sa te trezesti ca trebuie sa alergi dupa un loc de munca, cot la cot cu pustii de 20 de ani, care, de cele mai multe ori, sunt mai avantajati. Da, eu am experienta, dar el are alte studii, are si ceva experienta, cunoaste mai bine tehnologia moderna si… este tanar.

Recunosc, am avut o perioada in care incepusem sa si beau, din disperare. Ca sa nu ma mai gandesc. Dar nu am continuat, mi-am impus sa nu renunt, si in cele din urma mi-am gasit un loc de munca. La fel si sotia. E mai bine asa.“ Este povestea lui Traian, electronist.

Un nou inceput inseamna si flexibilitate, capacitatea de a scoate in evidenta alte atribute pe care le ai, alte talente pe care nu le-ai folosit in activitatea anterioara. Explorarea pietei muncii inseamna si sa nu reduci aria cautarilor doar la familiar.

Sigur, necunoscutul inseamna uneori incertitudine, dar poate insemna si o oportunitate ce nu trebuie ratata. O reconversie profesionala nu este cel mai usor pas, indiferent de varsta, dar trebuie luata in calcul, largind astfel perspectivele.

„Eu pur si simplu am renuntat la business-ul pe care il aveam. Ma rog, «renuntat» e mult spus… Este afacerea dezvoltata de mine si manageriata acum de fratele si fiul meu. Inca ma mai ocup, de la distanta, de anumite aspecte, in special daca sunt solicitat, dar am vrut sa ma desprind.

Simteam ca am dat tot ce se putea da acolo si mi-am dorit sa ma retrag. Nu stau degeaba, am un atelier de tamplarie mic, dar care imi face placere si ma relaxeaza. Sunt piese de mobilier desenate de mine si realizate impreuna cu alti doi colegi tineri si entuziasti.

Acum am un magazin mic, bazat pe un hobby, si atat. Nu trebuie sa am un succes fantastic, ci sa ma simt in zona mea de confort. Si, da, mi s-a spus ca am luat-o razna“, ne povesteste, razand, Marius, fost proprietar al unei firme de constructii.

Apogeul carierei

In jurul varstei de 40 de ani cei care si-au construit constant o pozitie profesionala si o cariera intr-un domeniu anume, ajung pe culmile realizarilor pentru care au luptat. Experienta este imbatabila, prestigiul cel dorit, iar roadele muncii se arata din plin.

Acesta poate fi momentul pe care si l-au imaginat inca de la terminarea facultatii sau de la obtinerea primului loc de munca, fiind mult mai motivati acum sa isi continue cariera, sa nu renunte, cat sunt pe val.

Este adevarat ca efectul unei asemenea reusite se rasfrange asupra nivelului de trai si asupra familiei. Exista, de aceea, dorinta de a mentine lucrurile pe acest fagas, dar, in egala masura, continuarea carierei este confirmarea propriei valori.

Alte prioritati

Femeile au capacitatea de a urma si realiza la fel de multe in plan profesional, asemeni barbatilor, dar bilantul lor in jurul varstei de 40 de ani poate arata diferit.

Camelia este director de vanzari intr-o clinica privata si se confeseaza: „Sunt obisnuita cu un program de lucru de 10-12 ore pe zi. Am un ritm din care ies greu si, avand in vedere responsabilitatile asumate, ma implic foarte mult in ceea ce fac.

Cu toate acestea, am deja 38 de ani si ma gandesc ca timpul trece destul de repede, iar eu simt nevoia de a ma aseza, de a avea o familie a mea, poate si un copil. Stiu ca va trebui sa incetinesc putin sau mai mult motoarele, deja iau in calcul aceasta posibilitate. Am atins apogeul, zic eu, in cariera, nu vreau totusi sa-mi neglijez complet viata personala. Dar nu e asa usor, recunosc“.

De Iulia Barca