Evita conflictele la serviciu
Iesiri nervoase, colegi certareti, sefi neintelegatori, termene limita, stres, presiune… Uneori, atmosfera de la serviciu nu este tocmai placuta si de multe ori nu stim cum sa iesim din situatiile conflictuale ori cum sa le evitam. Cu o larga aplicabilitate, tehnicile comunicarii nonviolente sunt foarte eficiente si la serviciu.
Psychologies: Cum ne putem folosi la serviciu de comunicarea nonviolenta?
Monica Reu: Comunicarea nonviolenta, dezvoltata de doctorul in psihologie Marshall B. Rosenberg, porneste de la premisa ca tot ceea ce facem are ca scop implinirea nevoilor noastre. Mancam pentru a ne implini nevoia de hrana, studiem pentru a ne implini nevoia de evolutie etc.
Astfel, devine limpede ca mergem la serviciu tot pentru a ne implini nevoi importante: siguranta financiara, contributie, sens.
Comunicarea nonviolenta ne poate ajuta sa intelegem ce vrem noi de la un loc de munca, sa-i intelegem mai bine pe cei din jurul nostru, nevoile din spatele comportamentului lor si, astfel, sa solutionam mai usor situatiile tensionate sau de conflict, in beneficiul tuturor.
Cum putem sa ne controlam emotiile negative intr-o cearta cu seful sau colegii? Ce reactii sa avem?
M.R.: In comunicarea nonviolenta nu exista emotii pozitive sau negative, toate sunt la fel de importante, cu un mesaj valoros. Cand spui despre o emotie ca este „negativa“, se naste ideea ca nu ar trebui sa o simti si ajungi foarte repede la vinovatie sau rusine.
Emotiile sunt semnale ca la nivelul nevoilor noastre se intampla ceva. Cand nevoi importante pentru noi, precum iubirea, tihna, distractia, intelegerea sunt implinite, suntem bucurosi, entuziasmati, recunoscatori, iar cand anumite nevoi importante nu sunt implinite, simtim frustrare, furie, iritare, dezamagire…
Este bine ca ori de cate ori ne confruntam cu o emotie neplacuta, sa ii identificam sursa, despre ce nevoie ne „vorbeste“, si apoi sa luam masurile corespunzatoare pentru implinirea nevoii respective.
Sa spunem ca un coleg trebuia sa ne predea un raport pana la ora 15, este 15:30 si inca nu a facut-o. Incep sa ma simt tensionat/a si dezamagit/a.
Daca rezist tentatiei de a da buzna in biroul colegului, sa il cert pentru neseriozitatea lui, imi dau seama ca tensiunea si dezamagirea imi vorbesc despre nevoi importante pentru mine.
In acest caz, poate fi vorba despre nevoile mele de colaborare, cooperare, respect, eficienta, respectarea angajamentelor luate. Constientizarea lor ma poate ajuta sa port un dialog, in care sa-i spun colegului ce se intampla cu mine, fara a-l face tinta frustrarii mele, iar el sa contraatace.
In acest caz, folosind comunicarea nonviolenta, putem spune: „Este 15:30 si inca nu am primit raportul de la tine. Sunt tensionat/a la gandul ca nu voi reusi sa-mi termin munca la timp. Ai putea sa-mi spui ce te impiedica sa-l finalizezi?“. Sau: „Ai putea sa-mi spui cat mai ai de lucru la el?“. Daca nu sunt judecati si pusi la zid, oamenii sunt mai disponibili si dispusi sa coopereze.
Cum putem aduce armonia si echilibrul intr-un mediu foarte conflictual la birou?
M.R.: Intr-un mediu foarte conflictual, in care colegii sunt in permanenta gata de atac si atmosfera este incarcata de tensiune, in primul rand, trebuie sa ne dam seama ce cautam acolo.
Ceva foarte important pentru noi ne tine in locul respectiv. Poate fi vorba despre salariu, satisfactii, perspectiva pentru viitor. Cu cat ne focusam mai mult asupra obiectivului, cu atat tinem la distanta „zgomotul de fond“.
O alta strategie eficienta este sa constientizam ca, indiferent ce spun si cum o spun, ceilalti vorbesc intotdeauna despre ei si ar fi bine sa nu o luam personal. Marshall Rosenberg spunea: „Violenta celorlalti este intotdeauna o expresie tragica a nevoilor lor neimplinite“.
Iar inainte de a merge acasa de la serviciu, sa ne „curatam“ de cele acumulate peste zi: o plimbare in aer liber, o cafea bauta intr-un loc care ne face placere, mici lucruri care sa ne schimbe dispozitia.
Cum sa raspundem unui coleg foarte agresiv, conflictual, care se ia de noi constant si din orice?
M.R.: In fata oricarui mesaj dur, avem patru posibilitati de a raspunde. Doua dintre ele adancesc conflictul si, pe termen lung, nu ajuta la rezolvarea situatiei: ma refer aici la contraatac si atitudinea defensiva.
Comunicarea nonviolenta ofera alte doua posibilitati de a reactiona, care contribuie la aplanarea conflictului si reducerea agresivitatii.
Impunerea respectuoasa a limitelor si solicitarea schimbarii de atitudine: „Cand vii la mine in birou si strigi, ma blochez si nu-ti pot oferi raspunsul pe care il cauti. Am nevoie sa vorbim pe un ton calm. Vrei, te rog, sa iei loc si sa-mi spui ce s-a intamplat?“
Conectarea cu persoana respectiva – sa cautam, dincolo de vorbele sale, sentimentele si nevoile pe care incearca de fapt sa le transmita: „Cand vii la mine in birou si strigi, esti nervos si ai vrea sa inteleg cat de importanta este pentru tine chestiunea asta…“
Cum sa fim noi un sef bun folosindu-ne de comunicarea nonviolenta?
M.R.: Traim vremuri in care devine tot mai clar pentru cei aflati in pozitii de conducere ca oamenii muncesc cu mai multa daruire si eficienta cand se simt respectati si simt ca nevoile lor sunt luate in seama. Un sef bun este un sef cu obiective foarte clare si care are grija de mediul pe care il creeaza.
Pentru el, „respect“ si „frica“ nu sunt sinonime. Sociologul Alfie Kohn, care a studiat ani de-a randul mediile educationale si profesionale bazate pe frica de autoritate, demonstreaza clar ca, in acele locuri unde oamenii se simt constransi, motivatia de a face o anumita activitate scade simtitor si calitatea muncii are de suferit.
Cand oamenii se simt respectati, de cele mai multe ori raspund, la randul lor, cu respect. Un lider adevarat da feedback fara a leza sau ataca.
Ne poate ajuta comunicarea nonviolenta sa evoluam din punct de vedere profesional?
M.R.: Prin focusul pe nevoi, cu ajutorul comunicarii nonviolente ne putem clarifica obiectivele vietii profesionale.
Cand stiu ce nevoi imi doresc sa fie implinite la locul de munca, stiu sa aleg mai bine mediul potrivit, le voi da celorlalti feedback intr-un mod care atrage dupa sine cooperare, colaborare si intelegere.
Un alt element-cheie este empatia, capacitatea de a asculta si intelege in profunzime pe altcineva, calitate de care oamenii se simt atrasi in mod natural.
Cum sa folosim comunicarea nonviolenta intr-o negociere?
M.R.: In primul rand, in urma negocierii, toata lumea este multumita, nu sunt satisfacut/a numai eu. Pentru asta trebuie sa urmam trei pasi: constientizarea nevoilor ambelor parti implicate in negociere, abilitatea de a oferi un feedback care sa consolideze increderea si dorinta de cooperare si abilitatea de a formula cerinte clare, de a gasi strategii fezabile si constructive.
Cum trebuie sa lucram cu noi insine astfel incat sa ne insusim corect principiile comunicarii nonviolente?
M.R.: Din pacate, educatia noastra nu prea a incurajat introspectia, identificarea si exprimarea sentimentelor, constientizarea nevoilor, empatia fata de noi insine si de ceilalti. Lucrul cu sine este crucial.
Poate ca cel mai important pas este sa incepem sa privim situatiile pe care viata ni le scoate in cale prin prisma nevoilor pe care incercam sa le implinim.
Descoperirea si transformarea modului in care comunicam sunt facilitate de comunitatea care impartaseste valorile respectului fata de toate fiintele umane, intelegerii reciproce si empatiei, de cursuri, grupuri de practica, suport si consiliere de comunicare nonviolenta.
Cum ne ajuta comunicarea nonviolenta sa transformam competitivitatea acerba, individualismul, in cooperare?
M.R.: Revenim la educatia in care s-a pus atat de mult accentul pe competitie si comparatie, incat cu greu putem coopera cu cineva. Intr-un sistem (familie, echipa la job), daca nu contribuim cu totii la binele lui, se prabuseste.
Este necesar sa constientizam ca, atunci cand formam o echipa, ori iesim invingatori cu totii, ori pierdem cu totii, si daca un singur membru al echipei sufera, intreaga echipa are de suferit.
Toate fiintele umane se nasc si traiesc cu aceleasi nevoi: iubire, intelegere, apreciere, hrana, cooperare, ascultare etc. Daca ne concentram pe acest nucleu comun, ne va fi mult mai usor sa ne unim eforturile pentru a dezvolta strategii mai eficiente, mai creative, de implinire a nevoilor, benefice pentru toata lumea.