Golden ladies, intre birou si viata personala
Oana Marinescu, fondator OMA Vision, fost purtator de cuvant al Guvernului si director general MAE
„Un copil poate da aripi unui profesionist“
I-am stresat eu bine pe cei infectati cu virusul misoginismului sau am dat batai de cap unor femei cu complexe de inferioritate.
Dar experienta mea la Guvern si la MAE mi-a aratat ca profesionalismul si munca te pot ajuta sa te eliberezi de etichetele negative si de piedicile care iti sunt puse pentru ca esti femeie, tanara sau nou venita.
Dar nu e simplu si nu a fost nici macar pentru mine, chiar daca bilantul meu personal este pozitiv, si am intalnit oameni care au crezut in profesionistul din mine.
Au existat destui, in timp, si barbati, si femei, care m-au facut sa problematizez faptul ca sunt femeie, prin glume proaste si stereotipe, rezerva mai mare fata de o propunere, dificultate de a accepta deciziile sau analizele critice, etc.
Eu am ramas constanta: in relatia profesionala, trebuie apreciat individul, ca partener de echipa, care vine cu o constiinta, experienta, educatie, inteligenta, perspectiva.
Si maternitatea este o putere. Pe mine, maternitatea m-a facut sa trec printr-o experienta initiatica.
Am descoperit un sens nou, mi-am regandit intreaga viata, uneori am senzatia ca m-am renascut pe mine. Asta nu inseamna ca am devenit casnica. Sunt in continuare o femeie cu proiecte profesionale de anvergura.
In MAE, am preluat functia de director general pe diplomatie publica dupa ce fiul meu a implinit 11 luni. De curand, lucrez pe cont propriu.
Dar, dincolo de orice, cel mai important lucru este viata pe care i-o dau copilului meu in fiecare clipa.
Cred cu tarie ca maternitatea nu reprezinta o piedica pentru o viata profesionala sau sociala activa.
Un copil nu este un obstacol pentru succesul in cariera, nici o condamnare la izolator. Dar, da, cred ca in societatea noastra sunt probleme care nu apar in tarile occidentale, cel putin la acelasi nivel sau cu aceeasi frecventa ca la noi.
Iata si cateva exemple: abordari traditionale, in care copilul nu este considerat un individ cu drepturi, ci un supus care trebuie disciplinat, iar femeia si barbatul nu se considera parteneri egali, care sa se sprijine reciproc in experienta parentala; problemele cu cresele si cu tot sistemul de educatie traditional si nereformat; lipsa deschiderii pentru flexi-time, un program de lucru flexibil pentru tinerele mame; dificultatile economice, in conditiile in care costurile pentru cresterea copilului sunt ridicate.
La asta as adauga si problemele generate de prejudecati. Nu e vorba doar de stereotipurile sexiste.
Din pacate, am intalnit si barbati si femei pentru care aparitia unei sarcini in echipa profesionala a generat nemultumire si evaluari negative.
Eu cred ca e o greseala sa privim oamenii ca pe niste masini care trebuie doar sa execute comenzi la locul de munca.
Natura umana este prea complexa pentru a o inghesui intr-o cutie de chibrituri numita birou sau cariera!
Un copil iubit poate da aripi unui profesionist, chiar daca uneori mai apar o febra, o indigestie sau o urgenta.
Iar daca angajatorul nu face presiuni sa neglijeze copilul pentru serviciu, ii da acestuia o viata mai echilibrata, ceea ce are un efect pozitiv si asupra parintelui, ca individ si ca profesionist.
