Sindromul burnout sau cum sa-ti controlezi emotiile negative

Cum se manifesta Burnout? Cum identificam acest sindrom la o persoana? Iata cateva semne si solutii.

Psihologii Herbert Freudenberger si Gail North spun ca, teoretic, procesul de epuizare tip burnout se poate desfasura in cele 12 faze de mai jos, care nu sunt neaparat consecutive.

Preocuparea compulsiva de a se remarca sau ambitia excesiva a incepatorului. Este o dorinta care se transforma in determinare si, apoi, devine compulsiva.

Munca asidua. Pentru ca trebuie sa se remarce fata de ceilalti si sa „dea bine“ intr-o organizatie care nu i se potriveste, individul isi stabileste niste standarde de performanta inalte. Pentru a le atinge, el are tendinta de a se concentra exclusiv pe munca, asumandu-si mai mult decat poate duce si, uneori, devenind obsedat de a face totul singur.

Neglijarea nevoilor personale. Fiind total devotate muncii, aceste persoane nu mai au timp si energie pentru nimic altceva. Prietenii si familia, hranirea si odihna incep sa devina aspecte inutile sau neimportante, care le „consuma“ timpul si energia pentru munca.

Ignorarea conflictelor interioare. La un moment dat, persoana constientizeaza ca face ceva gresit, dar nu e capabila sa vada sursa problemei. Asta poate duce la o criza, fapt care o ingrijoreaza. Apar primele simptome fizice.

Schimbarea valorilor. Este faza in care cei afectati incep sa se izoleze de restul, sa evite conflictele si sa-si nege nevoile fizice de baza. Pe masura ce perceptia realitatii li se schimba, acelasi lucru se intampla si cu sistemul lor de valori.

Negarea problemelor curente. Acum, persoana afectata devine din ce in ce mai intoleranta, nesociabila, iar daca trebuie sa aiba contacte sociale, le suporta cu greu, intampinandu-i pe cei nou cunoscuti cu agresivitate si sarcasm. Da tot mai des vina pe lipsa timpului si pe volumul mare de munca, nicidecum pe schimbarile care au adus-o in acest punct.

Retragerea. Cei afectati reduc deja contactele sociale la minimum, urmand sa se izoleze, ca dupa un zid. E posibil sa inceapa sa consume alcool si droguri, la fel cum devin tot mai des lipsiti de speranta si dezorientati.

Schimbari comportamentale vizibile. Colegii, familia, prietenii si alte persoane care vin in contact cu cei afectati, nu au cum sa nu vada aceste schimbari.

Depersonalizarea. Pierzand contactul cu sinele lor, e posibil ca cei aflati in curs de epuizare profesionala sa nu se mai valorizeze nici pe ei insisi, nici pe altii. Perspectiva lor asupra vietii se ingusteaza la prezent, existenta lor devenind o insiruire de activitati mecanice.

Vidul interior. Aflat aproape de extenuare psihica, individul se simte gol pe dinauntru si, pentru a contracara asta, poate sa devina bulimic, sa exagereze cu sexul, alcoolul si drogurile.

Depresia. Sindromul burnout poate include depresia. In acest caz, persoana este extenuata, pesimista, indiferenta si crede ca nu mai are pentru ce trai.

Sindromul burnout. Individul se prabuseste fizic si emotional si ar trebui sa ceara imediat asistenta medicala. In cazuri extreme (de regula, doar daca a aparut episodul depresiv), subiectul se poate gandi la suicid ca la o cale de scapare din aceasta situatie.

Cat despre ajutor, multi psihoterapeuti sustin ca schimbarea (in acest caz, salvarea) vine din interiorul individului, nu din exterior. Pe scurt: ajutorul se acorda la cerere, nu cu forta. Cu toate acestea, ne putem simti datori sa semnalam celor apropiati schimbari fizice, psihice si, mai ales, de comportament precum cele de mai sus. (M.E.)