Indiferent cât de dificilă devine viața, în anumite momente, #rezist
Nu am obținut nimic în viață stând degeaba. Și oricâte piedici au apărut, am știut că nu am altă alternativă decât să #rezist.
În primele două zile de proteste am fost revoltată de ordonanța care a stârnit această criză, am fost uimită să constat că în România de azi este posibil să existe politici care nu luptă, ci legalizează corupția. Dar mi-am trăit șocul în casă, la muncă, vorbind cu colegii, prietenii ori familia.
Inițial, nu am fost în stradă pentru că m-am simțit vinovată.
Vinovată că sunt una dintre persoanele care au ales să nu meargă la vot și m-am simțit, cumva, unul dintre autorii morali ai situației de acum. Îmi spuneam „toți cei care am ales să nu votăm, merităm ce se întâmplă acum”.
Nu mă pricep la politică și nu voi pretinde niciodată că mă pricep, dar despre dreptate, corectitudine și speranță, știm cu toții câte ceva. Nu am fost niciodată la proteste, până acum.
Acum mi-am dat seama că dacă nu ies în stradă, nu fac decât să repet greșeala de a nu fi mers la vot. Nu aș face decât să las capul în jos și să mă resemnez, iar asta nu vreau.
Sunt un singur om, dar niciunul dintre noi nu suntem mai mult, până când nu suntem mai mulți. Iar acum suntem, pentru că peste tot în țară oamenii au demonstrat fix ceea ce trebuie să demonstrăm fiecare în viața lui privată: că abuzurile nu trebuie trecute cu vederea!
Este foarte puternic sentimentul de solidaritate pe care îl simți, atunci când stai în mijlocul unei mulțimi de necunoscuți, care brusc devin oameni care își doresc în viață același lucru ca tine: civilizație, evoluție, speranța că va viitorul va fi mai bun.
Am văzut părinți care și-au adus copiii la aceste demonstrații, pentru că viitorul întotdeauna le va aparține generațiilor care ne urmează, iar faptul că sunt prezenți aici, de mici, este o primă lecție valoroasă că atunci când îți dorești o schimbare, trebuie să faci ceva pentru asta.
Au fost acuzați că își expun copiii unor pericole. Copiii aceștia sunt protejați, nu expuși.
Mai mult, părinții își doresc să nu îi expună pericolului de a nu avea nicio șansă la o viață civilizată în propria țară. Iar pe termen lung, acesta este pericolul cel mai mare.
Ceea ce se întâmplă acum, la nivel social, de macrosistem, nu este decât o expunere în cadru larg, a ceea ce facem și trăim fiecare în viața personală.
Indiferent câte probleme apar și ce piedici întâmpinăm, singura soluție este să rezistăm.
De Alina Ioana Marcu
Citește și:
De ce sa votez? Pentru ca votul face bine la sanatatea psihica.
Foto: foxnews.com
