Mă bate pentru că este gelos și nu știu cum să îl fac să aibă încredere în mine…
Am 24 de ani și de doi ani o relație cu Costin. Îl iubesc și îi sunt fidelă, dar nu mă crede. Acum un an a început să mă bată când e gelos. Îl iubesc și nu pot sta fără el. Nu știu cum să fac…
Citește și:
Am trăit într-o relație toxică. E timpul să te părăsesc!
Lapte și miere…
Pe Costin l-am cunoscut la o petrecere a unor prieteni. Era însoțit de o fată și nu m-am gândit că vom ajunge să avem o relație. Dar l-am remarcat.
Era sigur pe el, atrăgător fizic și mereu centrul atenției. Vorbea mult și toată lumea râdea la glumele lui. Chiar mă gândeam cum de un tip ca el are așa o fată ștearsă alături.
Cea cu care era, stătea rezervată într-un colț și nu intervenea în discuții. Era îmbrăcată modest și nearanjată.
Mi-am dat seama mai târziu de ce și acum o înțeleg. Costin este un bărbat pentru care faci totul să rămână lângă tine.
La petrecere am intrat în vorbă și mi-a cerut numărul de telefon. I l-am dat pentru că sincer, m-aș fi bucurat să mă caute. Este un tip fascinant…
Și m-a căutat. La o săptămână după petrecere m-a invitat la o cafea și am mers. Mi-a povestit că încheiase relația aceea, că nu era nimic serios și nu se potriveau. Așa că am început să ieșim împreună.
Îmi aducea flori, mergeam la film, ieșeam în oraș, ne plimbam în parc… era totul minunat. M-am îndrăgostit foarte ușor de el.
Este genul protector, care are grijă de femeia de lângă el și mă amuzam mereu când îmi spunea că îl enervează câte un bărbat care se uită la mine. Dar asta nu îi plăcea. Spunea că dacă râd, înseamnă că îl încurajez. Dar eu chiar nu făceam asta!
Mă amuzam că e prostuț să creadă că m-ar mai interesa un alt bărbat. După șase luni m-am mutat cu el. Eram cea mai fericită. Îmi plăcea să îi gătesc seara, să îl aștept cu câte o prăjitură și să avem parte de o cină romantică.
Îi plăcea și lui să mâncăm acasă. Spunea că este deosebit. În plus, a recunoscut că este gelos, iar când ieșim, nu îi place cum alții se uită după mine.
Prea multă gelozie…
Într-una din seri am ieșit la cină cu niște prieteni de-ai lui care serbau trei ani de căsnicie. Mă îmbrăcasem cu o rochie roșie, mulată, pe care o achiziționasem ca să îi fac o surpriză. Dar nu i-a plăcut.
Mi-a spus că arăt ca o târfă, iar el speră că are alături o femeie serioasă. Mi-au dat lacrimile pentru că nu asta îmi era intenția. Dar m-am gândit că e cam îndrăzneață și nu voiam să îl supăr.
M-am schimbat într-o rochie tip sac care îi plăcea lui. De regulă o purtam la muncă… dar am vrut să îi fiu pe plac. M-am machiat discret ca să nu îl supăr.
Nu m-am simțit grozav la restaurant pentru că toate fetele erau aranjate, mai puțin eu. Totuși, eram mândră să am lângă mine cel mai arătos bărbat.
…Și în cele din urmă m-am simțit bine. Mai ales că un chelner tânăr mi-a adus comanda de înghețată cerută și mi-a spus „înghețată de vanilie pentru cea mai frumoasă fată.” M-am bucurat că nu par rățușca cea urâtă de la petrecere.
Acasă însă, am avut o ceartă groaznică cu Costin. Mi-a spus că l-am făcut de râs flirtând cu un ospătar. Că ăsta e nivelul meu. Că sunt o panaramă. I-am spus că este nebun și mi-a dat o palmă.
A doua zi și-a cerut scuze dar mi-a spus să nu mai fac așa ceva, pentru că își pierde controlul când e gelos. Că știe că are o problemă, dar depinde de mine să nu ajungem acolo.
Avea dreptate, iar eu am avut grijă să nu se mai repete. Atât de mult încât deseori stăteam cu privirea în pământ când eram în public. Ca să fiu sigură că înțelege că doar el contează. Că nu mă interesează nimeni altcineva.
Dar este foarte dificil. Se supără când stau prea mult la muncă (uneori stau peste program), iar dacă nu am timp să îi gătesc îmi spune că el nu mai contează pentru mine și l-am trecut în plan secundar.
Nu mai ies cu prietenele pentru că mi-a spus că ieșim la agățat și dacă vreau asta să plec din casa lui. Dar eu nu vreau asta! Eu chiar îl iubesc și îmi este tare greu să îl conving de acest lucru.
Mă gândesc că a fost traumatizat de vreo femeie, dar aș vrea să îl pot ajuta. Mi-a zis o dată că lână o femeie adevărată nu s-ar purta așa. Iar eu chiar îmi doresc să fiu acea femeie!
M-a durut atunci, dar am considerat că îmi dă un sfat. Costin este tot ce mi-am dorit de la un bărbat. Deși acum… relația a devenit mult mai dificilă și chiar nu știu de ce fac greșeli.
Teamă și furie
La serviciu am un coleg cu care mai povestesc. Și uneori îl întreb diverse lucruri pe care aș vrea să le aflu din perspectiva unui bărbat. Dar nu îmi este de mare ajutor, pentru că el e diferit de Costin. Chiar și așa, uneori mă ascultă.
Din păcate, mi-a dat un mesaj în care îmi spunea să am curaj să îi spun iubitului meu ce mă supără, iar Costin a găsit mesajul. A urlat la mine și m-a făcut în toate felurile.
M-a acuzat că am o relație cu colegul meu. Că pe el îl iau de fraier și mă culc cu celălalt. Atunci m-a bătut prima dată.
Atunci am văzut toată furia lui dezlănțuită. Mi-a spart buza și aveam vânătăi pe spate și pe picioare. Când am urlat să înceteze pentru că nu există un alt bărbat a plecat de acasă.
A venit a doua zi. Mi-a spus că e numai vina mea, dar că dacă îl iubesc cu adevărat, o să îl iert. Că el nu e un om violent.
Eu știu că e un om bun, dar îmi e teamă când își pierde firea. Au mai fost incidente. S-a mai repetat scenariul.
Iar acum am o altă problemă… crede că am o relație cu șeful meu și m-a dat afară din casă. Înainte de el, stăteam cu chirie, iar acum nu am unde să mă duc.
Stau la o colegă de muncă, dar nu pot rămâne aici. Și îmi este teamă să nu îl pierd. M-am rugat de el și m-am jurat că nu am o relație cu șeful. Nici măcar nu îl plac ca persoană!
Costin știe mereu tot ce fac, unde mă duc, nici fizic nu aș avea când să am o altă relație sau o aventură. În plus, nici nu vreau. Îl vreau și îl iubesc doar pe el. Nu pot sta fără el.
L-am implorat să mă ierte, dar mi-a spus că și-a pierdut încrederea în mine. Că pentru a mă ierta, trebuie să fac un gest măreț. Nu știu ce să fac.
Nu știu ce gest așteaptă de la mine. Aș vrea un sfat… cum să îl fac să fie liniștit? Ce să fac să îi recâștig încrederea? Cum să înțeleagă cât de mult îl iubesc? De câteva zile nu dorm și sunt disperată că l-aș putea pierde…
De G. A.
NOTA REDACȚIEI: Publicăm aceste confesiuni de la cititorii noștri sub protecția anonimatului, schimbând numele și deseori și inițialele numelor. Invităm la un limbaj civilizat în comentarii, și la lipsa etichetelor și a judecăților morale. Vrem să evidențiem că experiențele umane sunt complexe și că nu există alb și negru, că deseori situația duce la o un comportament sau altul. Le mulțumim celor care au acceptat să povestească.
Foto: shutterstock.com
