Postul este un efort?

A mai trecut (aproape) un an! Pe 14 noiembrie incepe postul Craciunului. Sase saptamani in care ar trebui sa devenim mai usori si fizic dar si spiritual. Ce inseamna postul pentru voi?

Marturisesc ca nu tin post. In general, mananc atat de putin incat urmatorul pas ar fi sa nu mai mananc deloc. Dar acum cativa ani, cand aveam alt ritm de viata, am luat hotararea de a posti. Dintr-o eroare de interpretare, am inceput chiar cu o saptamana mai devreme. Una peste alta, acel post a fost una dintre experientele mele esentiale.

Nu pot sa spun ca m-am simtit mai usoara. Pe vremea aceea eram, oricum, atat de slaba, incat nu prea mai aveam de unde pierde. Mai usoara sufleteste? Asta da, cu siguranta. Dar nu neaparat in sensul de inaltare spirituala. Mie mi-a adus un fel de lejeritate, de seninatate. Mi-am dat seama cat de tiranice sunt nevoile trupului in mod obisnuit si rastimpul acela de sapte saptamanai – v-am spus ca am gresit calculele – a insemnat o eliberare neasteptata. Pur si simplu, nu mai aveam grija mancarii. Grija cumparatului, a gatitului, a vaselor slinoase, a indispozitiei de dupa masa.

Carnea nu-mi spunea nimic. Priveam in magazin pastrama si carnatii, muschiuletii si copanele ca pe niste obiecte oarecare, necomestibile si, in general, inutile. Imi ajungeau doi cartofi fierti la pranz si unul seara. Foame nu cred ca mi-a fost niciodata in tot acest timp. Dormeam mai bine, eram mai odihnita ziua si mai optimista.

Postul acesta alimentar este, in sine, un motor al purificarii, atat trupesti cat si sufletesti. Este un sprijin pentru usurarea sufletului.

Desigur, am auzit si alta varianta asupra postului. O colega de serviciu se plangea ca in post toata familia se ingrasa. Pentru ca-si dezlantuie fantezia culinara ca sa compenseze proteinele lipsa. Si-atunci, da-i cu glucide, da-i cu carbohidrati, da-i cu lipide saturate, si cartofi prajiti din belsug. “Ce sa mai gatesc? Ce sa mai mananc?” Ma gandesc ca, in felul acesta, mai bine lasi postul si traiesti normal, ca in restul anului.

De ce nu repet experienta? Pentru ca nu mai simt nevoia. Ceea ce am inteles atunci n-am uitat.

Tot asa, am invatat sa nu-mi doresc ceea ce nu mi-e strict necesar. Nu mai uit pe reviste de moda, nu intorc capul dupa masini, iar vacanta mea ideala ar fi sa stau o saptamana in desert, nemiscata, cu ochii in zare si, daca as putea, sa ma golesc total de ganduri.

Inca nu m-am lamurit cum este cu ritualul, cu regulile, cu dogmele. Daca au fost convenite la un moment dat, inseamna ca nu sunt de sorginte divina si absoluta, asa cum sunt cele 10 porunci. Atunci inseamna ca nu este neaparata nevoie sa le urmam. Putem urma si alte cai de purificare spirituala. Intrebarea este: urmam alte cai? Poate ca, urmand calea cunoscuta si practicata in comunitatea noastra, ne asiguram ca actionam, totusi, pentru elevarea spirituala.

Dar fiindca tot a venit vorba: totusi, ce mancaruri gatiti in post?