A inceput sa se comporte urat cu copilul
Buna ziua. Scriu acest mesaj pentru ca nu am cu cine vorbi si nici nu vreau un sfat de la vreo prietena care are aceeasi experienta ca si mine. Sunt casatorita de 4 ani si am un baietel de 2 ani. Nu duc o viata rea sotul meu, nu este un sot rau, nu impune reguli, suntem mai libertini. Dar nici altceva nu face, nu are nici o responsabilitate in afara serviciului. Am incercat sa il implic dar nu ma pot baza de loc pe el pentru ca uita ce ii cer sa faca, este foarte agitat tot timpul, repezit, si se enerveaza din orice. Eu trebuie sa le fac pe toate si probabil din aceasta cauza simt ca am cazut psihic. Desi sunt o persoana foarte calma si discut problemele foarte calm. Imi da dreptate, nimic de zis, dar in 2 zile uita tot ce am discutat si totul se reia de la inceput pana la urmatoarea discutie. Pe langa toate astea a si inceput sa ma minta, sa se comporte urat cu copilul desi toata lumea ii spune (reproseaza) asta. Eu inca il mai plac dar problema este ca nu mai pot sa ma apropii de el, fac totul ca trebuie facut. De multe ori prefer sa il admir de la distanta, ceva ma retine sa ma apropii de el. El este cel care vine sa ma pupe sa ma ia in brate, eu nu. Nu inteleg ce se intampla cu noi. El se gandeste mai mult la prieteni si la distractii pe cand eu nu mai stiu cum sa imi impart timpul sa gasesc putin timp si pentru mine. El nu se gandeste deloc la mine si nici ma ajuta cu nimic, imi reproseaza tot timpul ca el nu se mai distreaza de loc. Desi eu nu i-am intrzis niciodata sa bea o bere cu baietii, chiar daca a stat pana tarziu. Am facut tot ce am putut sa mearga relatia bine, m-am schimbat mult de cand sunt cu el numai ca totul sa fie bine (desi uneori simt ca nu mai sunt eu si imi lipseste felul meu de fi de atuci). Eu va multumesc din suflet.
Intrebare pusa de: olibif, 31
Raspunsul psihologului:
Tu si sotul tau va iubiti, dar nu ati reusit sa integrati suficient de bine copilul in viata voastra. Aparitia unui copil determina o schimbare a structurii de functionare a cuplului, schimbare care necesita un efort de adaptare semnificativ. Femeia se simte legata cu lanturi de copil si coplesita de responsabilitati, aruncata in rolul de mama care o acapareaza aproape 100%, barbatul se simte frustrat pentru ca el, copilul, ii rapeste sotia si il obliga sa rareasca iesirile cu prietenii. De aceea, sotul tau se comporta urat cu copilul. La nivel inconstient, il simte ca pe un rival.
Ce este de facut? Tu si sotul tau trebuie sa va rezervati un timp pe care sa il petreceti doar voi doi, fara copil. Acest moment de „respiro” va va permite sa comunicati mai mult, sa va iubiti mai mult si sa va distrati mai mult. Dupa aceste momente, va veti intoarce la copil mai energizati, mai iubitori si mai disponibili pentru nevoile sale..
