Ce e cu mine?
Oare problema sunt eu? Sunt foarte singura. Imprejurarile au facut sa raman fara prieteni (multi au plecat in strainatate, altii s-au casatorit etc.). Dupa ultima relatie de 1 an (care s-a terminat de comun acord) nu stiu ce se intampla de nu am mai reusit sa ma aporpii sau mai exact sa se apropie nimeni. Uneori simt nevoia sa am pe cineva langa mine, uneori ma incearca sentimente de invidie fata de fostele colege care au o viata sentimentala foarte buna… Ma consider o fata normala ca si fizic, deci nu asta ar fi problema. Am terminat facultatea, trec printr-o perioada foarte foarte grea… nu mi-am gasit de lucru… simt ca innebunesc. Am ramas in aceeasi localitate si oamenii toti ma inunda cu intrebari despre „progresul” meu. Ma simt neputincioasa, simt ca ma plafonez desi citesc foarte, foarte mult, simt ca nimeni nu ma mai baga in seama. Am plans zile intregi… nu gasesc nimic de care sa ma agat sa pot spera din nou. Dorinta de a iesi in oras exista, dar efectiv ma trezesc ca nu am cu cine. Si cand foarte, foarte rar se intampla sa ies la un suc, atrag doar persoane ciudate, toti barbatii tatuati si cheliosi si vulgari. Nu inteleg de ce… sunt o fata normala, decenta, ingrijita, feminina, de ce atrag doar acesti barbati? Va rog ajutati-ma! Ma cert cu mama des, simt ca nu ma intelege, dar de fapt constientizez ca ea e singura care are rabdare si-mi suporta iesirile. Nu am stat cu mainile in san in ceea ce priveste progesul meu din punct de vedere profesional. Am depus n cv-uri, am fost la interviuri, dar NIMIC. Imi petrec foarte mult timp singura. Uneori imi vine sa plec sa nu stie nimeni de mine, nu stiu, intr-o lume noua, sa incep o alta viata, dar imi dau seama ca nu poti pleca pur si simplu. Macar financiar trebuie sa ai ceva pus deoparte. Ce e cum mine? Ce pot face sa ies din situatia asta? Eu nu-mi pot da seama…
Intrebare pusa de: andrievici, 22
Raspunsul psihologului:
Mesajul tau emana multa frustrare si foarte multa furie. Esti foarte furioasa, simti asta? Cand suntem furiosi, patrundem intr-un registru emotional si energetic in care manifestam respingere, nu invitatii la apropiere. Poate la nivel constient iti doresti apropiere, dar la nivel inconstient, prin furia ta, respingi pe toti care doresc sa se apropie de tine.
La nivel inconstient, refuzi intrarea in noi relatii, personale sau profesionale. Ai vazut cum se comporta copiii suparati? Se retrag, pun mainile in san (semn al inchiderii) si resping pe toti cei care incearca sa-i impace. In mod similar, si tu esti o fetita suparata. Situatia in care de afli este consecinta felului in care te simti. Incearca sa iei contact cu fetita din tine si sa o intrebi de ce este suparata. Poate e ceva legat de fosta relatie? A fost o dezamagire prea mare acolo? Sau poate ceva legat de o alta relatie, mai veche?
Incearca sa vezi unde se origineaza furia ta si pune-o in cuvinte.Verbalizează ceea ce simti, ceea ce gandesti. Este important sa te asculti. Ascultandu-te, vei intelege, iar intelegerea va duce la dizolvarea furiei. Odata eliberata de furie, vei intra in contact cu emotii si energiei calme, linistitoare, iar in acel moment lucrurile vor incepe sa se aseze in viata ta in mod minunat.
Ne construim viata prin gandurile si emotiile noastre. Emotiile sunt asemeni fenomenelor climaterice. Intr-un final, se va arata soarele pe strada ta, dar inainte de asta trebuie sa tine si sa fulgere. Mult succes in explorarea furiei tale!
Virgiliu Ricu - psiholog, Master in Psihoterapie si Psihodiagnostic, Membru al Asociatiei Romane de Psihoterapie Psihanalitica. Psihoterapeut cu formare in psihoterapia psihanalitica si NLP (programare neuro-lingvistica). In paralel cu practica privata in domeniul psihoterapiei, Virgiliu Rîcu ofera cursuri de dezvoltare personala si servicii de Life & Executive Coaching atat persoanelor fizice, cat si organizatiilor. A publicat articole pe teme legate de psihoterapie, coaching si dezvoltare personala in Ziarul Financiar, Psihologia Azi, Psychologies, Revista Biz, National, Cariere, Dilema Veche. Pentru mai multe informatii, accesati: http://psihoterapie.wordpress.com