Ce vor barbatii?

Buna ziua! Am si eu o intrebare la care ii caut raspunsul demult : ce vor barbatii? Eu sunt o fata simpatica, supla, cu simtul umorului. E adevarat ca nu arat ca un manechin dar pana la varsta mea, de 23 de ani, nu am reusit sa imi fac un prieten si nu inteleg de ce… E ceva cu mine sau cu ei? Eu am fost genul de fata care mai mult a invatat dar nu am stat numai cu nasul in carti, insa nici nu am iesit prea mult, pana acum in facultate cand am inceput sa ies si eu cu colegele la plimbare, un suc dar tot degeba pentru ca nu imi dau seama cum sa cunosc pe cineva. Nu ma pot duce eu la respectivul si el nici atat nu vine la mine. Daca ar exista un el pentru ca am observat ca au cam disparut barbatii si cei care mai sunt au prietene. Am incercat sa fac primul pas cand eram in facultate (am terminat anul asta). Primul si-a dat seama ca il plac si a inceput sa ma ignore pentru ca el nu ma placea, al doilea avea prietena dar am incercat sa intru in vorba si cu el pe internet de data asta, pentru ca luni de zile ne-am urmarit cu privirea unul pe altul si am crezut ca ii placea de mine, dar nu stiu ce a fost cu el. Daca relatia pe care o are de ani de zile nu duce nicaieri, daca nu se materializeaza intr-o casatorie de ce mai sta cu fata respectiva? Poate si ea si el ar fi mai fericiti cu altii. Al treilea baiat era un fost coleg de liceu care ma stia cuminte si silitoare. L-am abordat pe internet dar nu stia cine sunt si cand i-am spus am observat ca i-a pierit cheful sa mai vorbeasca cu mine. Au fost si baietii care m-au placut, dar ca de obicei eu nu i-am placut pe ei, nu ma atrageau de nici un fel asa ca nu am putut fi prietena cu nici unul pentru ca ma simteam si vinovata fata de ei, adica nu vroiam sa le dau sperante degeaba cand eu nu simteam nimic. Problema e ca eu cand ma indragostesc, nu mai pot sa ma „vindec” si ani de zile, chiar daca respectivul nu ma baga in seama. Asa ca mai e vreo solutie?

Intrebare pusa de: mihai, 24

Raspunsul psihologului:

Ani la randul s-a incercat sa se identifice raspunsul atat la intrebarea “ce vor barbatii?” Cat si la intrebarea “ce vor femeile?” Sunt deja niste lucruri stiute pe ansamblu (vezi piramida nevoilor Maslow si altele) dar si diferentieri in functie de gen. Dar toate aceste ‘teorii’ raman doar teorii si fara practica, nu prea avem ce face, ca in orice domeniu de care am putea vorbi.
Ma intreb de ce ati ramas atata timp “repetenta” la practica?! In scrisoarea dvs nu mentionati nimic despre trecutul dvs, despre copilaria dvs, chiar nu ati avut niciun coleg de scoala, vecin, cunostinta, profesor care sa va atraga?! Nu ca prieten neaparat, ci ca pura atractie fizica. De asemenea ma intreb cum a aratat educatia dvs in familie?! Cam care a fost mediul familial in care ati trait? Cum sunt parintii dumneavostra si cum se raporteaza ei la acest subiect? Care sunt asteptarile dvs, care sunt modele dvs? Care sunt defectele dvs?
Inteleg ca putinele incercari s-au soldat cu esec, dar nici alegerile nu par sa fi fost pregatite prea bine. Asadar ma intreb daca stiti ce anume va doriti de la un partener si cum ar trebui sa arate el? Ceea ce reiese din scrisoare este faptul ca mai de fiecare data ori dvs nu il alegeati cum trebuie ori invers. Mie imi suna asta atat naiv cat si pretentios. Cineva nu arata, nu facea oricum ce trebuie in situatia respectiva. Nu exista lectii de imperechere, exista doar emotii, intuitii si practica. Esecurile va pot invata nu doar ce greseli sa evitati ci si de motivele esecurilor. De aici ati putea pleca in a lucra cu dumneavostra felul de a fi, tinuta, felul de a va prezenta, stilul de abordare, comunicarea verbala si non-verbala.
Plecand de la observatia pe care ati facut-o foarte corect in ceea ce priveste scaderea numarului de barbati odata cu inaintarea in varsta, rapsunsul este: da, asa este, lupta va fi si mai stransa de acum inainte!
Asadar cred ca cel mai bun demers ar fi unul de la interior catre exterior, adica sa plecati de la dvs, sa va cautati defectele nu doar calitatile (ca doar de ele mi-ati vorbit), sa va cautati punctele slabe si vulnerabile, fricile si temerile si de acolo sa plecati spre explorarea lumii exterioare. Doar dupa ce v-ati cunoscut propria planeta va puteti indrepta catre explorarea planetei vecine, planeta barbatilor (asta ca sa parafrazez o binecunsocuta carte “Femeile sunt de pe Venus, barbatii de pe Marte”).