Cred ca problema e diferenta de varsta…
Am o relatie cu un barbat de 35 de ani. Pot spune ca e prima mea relatie de acest gen si sincer sunt momente cand nu stiu cum sa ma comport. Mereu imi spune ca sunt copil si ca ar fi bine sa ma maurizez. Este adevarat ca am uneori un comportament de copil dar eu sunt o fire vesela si asa e stilul meu de viata. Este un om de afaceri si are pe mana destul de multi bani si implicit si multe probleme. Am senzatia de multe ori ca nici nu ma asculta cand vorbesc cu el si i-am spus si lui lucrul acesta iar el imi spune ca are probleme. Incerc sa-l inteleg si sa-l ajut dar nu stiu cum. Tin la el foarte mult. M-am obisnuit cu el. Dar am momente cand imi vine sa fug de langa el. Am momente cand ma plictisesc langa el. Cred ca problema e diferenta de varsta si de principii si idei. Vreau sa stiu ce ar trebui sa fac sa-l inteleg si cum ar trebui sa ma comport si eu cu o persoana mai mare cu 13 ani ca sa fie bine. Nu vreau sa-l pierd si as face orice sa ne fie bine, sa pot sa-l inteleg… Va multumesc!
Intrebare pusa de: Alexira, 22
Raspunsul psihologului:
Pentru ca o relatie sa continue pe termen lung, atractia fizica nu este de ajuns. Este necesar sa existe si o sfera comuna de interese si de preocupari. De obicei, fetele care isi aleg barbati mai in varsta (cu peste 10 ani), cauta un „tatic”. Iar daca „taticul” se intampla sa fie si prosper financiar, cu atat mai bine: el poate sa-si rasfete din plin fetita.
De multe ori, astfel de relatii se stabilesc dintr-o nevoie de reparatie: fata are acum o relatie pozitiva cu un substitut de tata, asa cum nu a avut-o niciodata cu tatal real. Sau, dimpotriva, relatia cu tatal a fost atat de buna, incat ea vrea sa pastreze tipul acesta de relatie si in continuare.
Desi dpdv al confortului material, lucrurile stau foarte bine, in plan psihologic se va ridica inevitabil o problema: la un moment dat, fetita va trebui sa creasca, sa se maturizeze si sa decida daca ramane in cuibul parintesc sau pleaca sa-si creeze propria viata..
