Cum alungăm frica? 3 exerciții utile

Greață, transpirație rece, amețeală, senzație de paralizie… Frica se exprimă mai întâi fizic și, uneori, de-a dreptul violent. Cum putem să luptăm împotriva simptomelor sale? Următoarele sfaturi oferite de trei specialiști în domeniu ne pot ajuta pentru a gestiona frica și atinge starea de calm.

La fel ca toate emoțiile pe care le experimentăm, și frica se constituie și se manifestă în primul rând ca un eveniment al corpului. Medicul și psihoterapeutul Catherine Aimelet-Périssol definește acest fenomen ca fiind o soluție biologică pentru viață, așa sunt și respirația, digestia sau odihna. Această soluție asigură funcția integrității vieții în sine. „Este o alertă, un semnal și manifestările pe care le provoacă sunt, în general, neplăcute. Greață, creșterea ritmului cardiac, transpirație rece … pentru că toate acestea au scopul de a ne face să acționăm”, spune Catherine.

Atunci când ne aflăm sub șocul unei emoții, ne dăm seama că ceva s-a întâmplat tocmai ca urmare a simțurilor noastre afectate sau atinse într-un fel sau altul, iar reacția noastră are un sens. Ea își propune să ne mențină echilibrul structural perturbat de ceea ce tocmai s-a întâmplat. Suntem un corp viu și, indiferent dacă ne place sau nu, amigdala noastră ne amintește de el. Tot ceea ce urmează acestei manifestări fizice poate fi o elaborare mentală. Mintea preia ceea ce tocmai a fost redat corporal. Ea poate face o poveste din asta. Față de frică, putem distinge, așadar, reactivitatea corporală de ceea ce fac creierul limbic și cortexul nostru, care se ocupă de memorare și de sensul pe care îl acordăm evenimentelor, iar cei doi pot construi povești foarte frumoase, dar și foarte dramatice, ne explică Catherine.

De asemenea, continuă ea, în cazul fricii, vorbim de faptul că simțurile noastre au identificat unul sau mai multe elemente susceptibile să ne amenințe integritatea și, prin urmare, corpul nostru reacționează pentru a recâștiga echilibrul. Această reacție are loc în câteva zecimi de secundă, dar noi internalizăm percepția și interpretarea, de cele mai multe ori, disproporționată cu evenimentul care ne-a produs tulburarea. Iar, de aici, întreaga dificultate constă în delimitarea și distingerea acestor doua elemente. Așa cum îl citează Catherine pe filosoful și hipnoterapeutul François Roustang, asta înseamnă „a-l elibera și a-i da drumul eului care pretinde, eului care raționează și eului care vrea….a trezi „existența individului uman ca animal, ca ființă primitivă, (…) pentru a asculta doar prezentul”.
Pe scurt, să încercam să punem capăt relelor trecutului și temerilor viitorului.

Iată trei exerciții de calmare care ne pot ajuta, de asemenea, să ne reconectăm cu animalitatea noastră.

1. Conștientizarea spațiului interior

Este ceea ce recomandă Catherine pentru a „distinge clar senzațiile de trăirile pur psihice”, ceea ce se poate transpune la un nivel și mai clar de înțelegere prin sintagma „distingerea gustului fructului de memoria lui”.
Ea recomandă să ne concentrăm pe ceea ce simțim în corpul nostru, ținând cont că senzațiile noastre nu suntem noi, că ele sunt acolo, prezente și, după acest pas, să inspirăm de două ori înainte de a acționa.

2. Concentrarea pe respirație

Acest exercițiu, în opinia psihiatrului Stéphanie Hahusseau, diminuează senzațiile fizice emoționale și ne ferește temporar de analiza și hiperanaliza pe care obișnuim să le facem. În cazul în care apare frica, pentru a regla ritmul respirator și cardiac, ea ne sugerează o respirație rapidă în patru timpi egali. Un timp de inspirație, luând foarte puțin aer prin nas și numărând până la doi. Un timp de blocare, în care nu trebuie să inspiram și nici să inspiram. Un timp de expirare, apoi, din nou, un timp de blocare. Specialistul ne recomandă să facem acest exercițiu în fiecare zi timp de două minute Odată cu antrenamentul, vom vedea că ritmul pulsului scade și frica se diminuează.

3. Mersul pe jos

Éric Champ, psiholog și psihoterapeut, ne invită să ne concentram pe contactul pe care îl fac picioarele noastre cu solul, pe impulsurile pe care corpul nostru le transmite și pe balansarea profundă pe care o simțim. Mersul ne permite astfel să nu mai fim în alertă, să controlăm mediul și să ne concentrăm asupra noastră înșine/ însene.