Cum sa imi ajut fiul?

Sint mama a trei copii, 2 fete si un baiat. Am apelat la dvs. deoarece am mare nevoie de ajutor in ceia ce il priveste pe baiatul meu. Trebuie sa va spun ca fetele au studiat mult si cind au terminat cu studiile s-au angajat si au viata lor personala departe de noi. Ele sint mai mari decit baiatul cu10, respectiv 9 ani. Baiatul a facut liceul si dupa ce a terminat nu a mai vrut sa mearga mai departe cu studiile. Am fost foarte tristi, dar am incercat sa il lasam sa isi ia ceva timp sa se plimbe prin lume, in ideea ca dupa ce se va intoarce o sa isi doreasca sa studieze ceva mai mult ca sa aiba o viata mai decenta, precum surorile lui. Din nefericire lucrurile nu aveau sa se intimple asa, ci dimpotriva au mers din rau in mai rau. A fost angajat la o companie, unde se parea ca ii placea la inceput, dar in scurt timp nu a mai vrut sa mai stea sub pretexul ca este greu si a plecat. Acesta a fost primul pas gresit in ceea ce priveste lucrul. Apoi ori de cite ori se angaja, nu reusea sa stea mult timp pentru ca nu era de acord in mintea lui sa lucreze 8 ore pe zi si nici 5 zile pe saptamina. Cu timpul a inceput o scoala, iar in momentul in care a luat o nota mica si trebuia sa repete examenul el nu a mai vrut sa repete si a plecat de la scoala inainte sa o termine. Din nou la lucru si din nou nu a stat niciunde ca nu poate. Acum am reusit sa il convingem sa faca o alta scoala, a reusit, dar dupa ce si-ai luat carnetul nu a vrut sa practice absolut de loc tot sub pretextul ca nu ii place si ca a gresit facind acea scoala. Acum are 22 de ani si sta in casa petrecind mult timp la computer si citind biblia. In vara anului 2011 a fost in vizita in Cipru la cineva cunoscut si inainte de a plca de acolo a vazut cum musulmanii se rugau si aceasta imagine l-a facut sa studieze Coranul si din septembrie el s-a declarat musulman. Nu mai vrea sa accepte nici un fel de ajutor din partea familiei, nu avem nicio putere asupra lui, nu asculta de sfatul nimanui. Si-a lasat barba mare si parul, si declara ca nu vrea sa le mai taie niciodata, ca asa este omul facut de Domnul. Sintem cu toti disperati si neajutorati, nu mai stim cum sa procedam si unde sa ne indreptam pentru ajutor. Cum sa il facem sa il aducem inapoi pe calea cea buna. Se ascunde de lume, nu are prieteni, ii ignora pe toti, ignora si critica pina si fapul ca noi lucram, spunind ca nu trebuie si ca el nu vrea sa faca ce face toata lumea, caci lumea este pierduta. Spune cuvine care ne blocheaza, ne spune ca vrea sa plece in pustiu, sa traiasca acolo singur departe de lume. Nu il afecteaza cit de mult ne doare, cit de mult ne rugam de el sa faca ceva pentru el insusi. Nimic nu pare sa il determine sa isi  schimbe situatia. Va scriu deoarece am nevoie sa ne spuneti ce sa facem cu el, unde sa ne ducem pentru ajutor. El nu vrea sa fie ajutat , nu lasa pe nimeni sa se apropie de el, este de o incapatinare fara limite. Oare ce sa facem? Este o cale si este posibil ca noi sa nu o stim?

Intrebare pusa de: LIV, 42

Raspunsul psihologului:

Din pacate citind scrisoarea dv simt ca nu ar fi prea in regula baiatul dv si v-ar ruga sa cautati un ajutor psihiatric. Nu as vrea sa va ingrijorez, dar toate descrierile dv nu suna prea pozitiv in ceea ce priveste starea sa mentala. Oricat de indulgenti ati fi cu comportamentul fiului dv, acesta are niste manifestari foarte diferite, atipice pentru varsta lui si care necesita o analiza si o observatie medicala de specialitate. Poate ca nu este ceva grav, si poate ca daca ati reusi sa stea de vorba cu un psihiatru, lucrurile nu ar lua o turnura si mai periculoasa de atat.