Cum scap de nevroza?
Ma adresez voua fiindca de mult timp sufar de o lasitate incredibila. Mereu imi fac planuri pe care nu le duc la capat, am mereu teama ca o sa ies pe ultimul loc, ca prietenul ma va parasi, iar gandurile astea parca ma opresc din a face ceva concret pentru viata mea. Recent, am descoperit de sufar de nevroza, poate si de o isterie in dragoste (trec usor de la ras la plans, azi il iubesc la nebunie pe prietenul meu si maine fantasmez cum o sa ne despartim si provoc tot felul de certuri in sensul asta). Desi am obtinut rezultate bune la invatatura , tot nu ma consider indeajuns de buna si astept ca mereu prietenul meu sa-mi confirme asta, iar cand nu se intampla, incep sa ne certam. Mentionez ca am avut mereu o inclinatie spre literatura (mi-a placut sa scriu poezie, proza si am castigat si premii), insa mi se parea ca asta e o chestie pentru oamenii putin inteligenti, asa ca am ales o facultate (si probabil pe viitor o cariera) tehnica, incercand „sa omor” partea asta hipersensibila in mine, insa ea continua sa iasa la suprafata ca o explozie (in diferente momente). Am descoperit ca teama mea de esec isi are radacinile intr-o intamplare din clasa intai cand, dupa mai multe note de 9 si 10, am luat un 8 si am primit o bataie buna pentru asta. Desi stiu ca acum nu ma va mai bate nimeni pentru un eventual esec, am oroare de acest aspect, care parca ma imobilizeaza cand incerc sa intreprind ceva. Iar despre sensibilitatea afectiva nu stiu ce sa spun… doar ca mama a fost o persoana foarte rece si cu pretentii foarte mari de la mine (ea e bolnava si cred ca are niste frustrari legate de ce nu a reusit sa realizeze in viata ei si asteapta de la mine sa fac ce ea nu a reusit) iar cand cautam intelegere pentru diferite probleme, mereu spunea ca e vina mea pentru respectiva situatie. Tatal meu a fost apropiat de mine, desi uneori imi acorda prea multa atentie si alteori ma ignora, si era cam dur in ceea ce priveste notele. In plus amandoi au fost extrem de protectori. Intrebarea mea este: cum si ce pot face sa scap de nevroza?
Intrebare pusa de: Oana, 23
Raspunsul psihologului:
Opinia mea este ca nu se poate scapa de nevroza decat printr-o psihoterapie. Recomandarea mea este sa faceti o psihoterapie psihanalitica sau o psihanaliza, caci mi se pare ca aveti reflexivitatea si putinta de a va observa lumea interioara si de a analiza cum se leaga ea de trecutul dvs.
Nu-i decat un mic pas de la a recunoaste faptul ca mama dvs “a fost o persoana foarte rece si cu pretentii foarte mari de la mine (ea e bolnava si cred ca are niste frustrari legate de ce nu a reusit sa realizeze in viata ei si asteapta de la mine sa fac ce ea nu a reusit)” pana la a va da seama ca acum, in dvs, exista o parte care a inlocuit-o si care va face sa nu fiti niciodata multumita de succesele pe care le aveti si ca, decat sa va dati singura “o bataie buna” in cazul unui esec, mai bine renuntati la orice initiativa.
Tiparele de relatii, inclusiv cele sentimentale, tot in copilarie se achizitioneaza, atat prin experiente directe cu mama si cu tata, cat si prin observarea si eventual imitarea relatiei dintre parinti. Cand ajungem adulti, acesre tipare sunt deja formate, ne alegem in jurul nostru oameni care accepta sa joace pentru noi niste roluri, la fel cum si noi jucam un rol pentru ei.
In relatii repetam mereu traume, in speranta ca de aceasta data ne vom descurca mai bine sau cautam pe cineva care sa ne satisfaca unele nevoi pe care le-am mostenit din copilarie si pe care poate niciodata nu ni le-am satisfacut. Ca si cum ar fi o foame care niciodata nu se stinge sau o pofta pentru un fruct pe care nu l-am gasit si pe care il cautam bezmetici, fara a ne putea opri.
Intr-o terapie psihanalitica, relatia cu terapeutul este cea care vindeca si care incearca sa impace intre ele partile din noi, unele cu nevoi contradictorii, altele plina de durere inconsolabila. Tot cu ajutorul ei ne ajustam tiparele relationale deja formate in asa fel incat sa nu ne mai facem singuri rau.
As mai adauga ca m-a impresionat sinceritatea pe care o aveti fata de dvs insiva. Mult succes!
Carmen Toader este psihoterapeut cu formare in psihoterapie psihanalitica, membru al Asociatiei Romane de Psihoterapie Psihanalitica si membru al Asociatiei Psihologilor din Romania. In cabinetul ei de psihoterapie, Carmen Toader a dobandit experienta de lucru cu copii si adulti. Impreuna cu unii dintre micii sai pacienti, a avut succese in tratarea tulburarii de dezvoltare pervasiva: autism, psihoza infantila. Adresa cabinetului: Str. Paunescu Paltin nr 16, Bl. D13, sc. 2, ap. 21. Bucuresti, sector 3 (langa Piata Alba Iulia) E-mail: [email protected] www.psihoterapie-psihanalitica.ro