De cand eram casatorita simpatizam un barbat
De 1 an sunt divortata, am doi copii minori, cu serviciu, cu teme, timpul meu liber e limitat.
De cand eram casatorita simpatizam un barbat, si dupa privirile pe care mi le arunca am crezut ca este liber, oricum nu l-am incurajat atunci si nici de cand sunt libera, am vrut sa ma asigur ca este liber si el. Nu am vorbit cu el, decat profesional, dar simteam in vocea lui „ceva” (sau se prefacea? se poate sa se prefaca ca ii place de mine?).
De cate ori ne intalnim simt ca imi cauta privirea, (pana acum un an ma studia mai mult fizic) dar tot timpul mi-am ferit privirea de a lui, il priveam fara sa ma vada. Intr-o zi nu am rezistat si l-am privit, avea ochii cu stelute, (putea sa se prefaca?) eu am simtit o caldura in tot corpul, dupa ce a zambit, parca era satisfacut de privirea si de zambetul meu, a plecat si nu a spus nimic. La cateva zile am aflat ca este casatorit.
Puteti sa-mi spuneti de ce se comporta astfel? Sunt zile cand trece pe langa mine si nici nu se uita, in alte zile parca ma cauta, e multumit doar sa ma vada. Se poate preface un barbat chiar asa de bine ca este indragostit, cand el poate vrea sa vada daca mai are farmec?, sau vrea doar sex.
El stie sigur de la colegi ca am un principiu, nu ies cu barbati casatoriti (are copil de 22 de ani). Dar ma innebuneste, il evit, il ocolesc, sunt multumita doar sa-l vad. El sta ascuns cateva zile, apoi iar incepe. Puteti sa-mi spuneti, ce fel de om este acesta?
Intrebare pusa de: Mari, 43
Raspunsul psihologului:
Este un om ca toti oamenii, nu este diferit in vreun fel anume. Este un barbat care flirteaza si care face asta din ‚n’ motive pe care nu le cunoastem nici una dintre noi (din cate inteleg nu ati stat de vorba efectiv cu dumnealui), la fel cum ar face si o femeie. Nu vad ce vi se pare atat de ‚ciudat’ la el dar observ ca nu va vedeti deloc pe dv in aceasta poveste.
Ceea ce cred despre povestea dv este faptul ca ati ramas dupa despartire cu o oarecare neincredere atat in barbati cat si in dv. Se pare insa ca nevoile si dorintele dv sexuale, carora , nu le dati voie sa se manifeste de teama sa fiti (din nou) pacalita, parasita sau inselata in asteptari nu tin in intregime cont de aceasta neincredere (si e foarte sanatos sa fie asa!) . Mi se pare ca traiti intr-o lume romantica-idealista si nu foarte adaptata regulilor si jocului seductiv realist si concret, lucru care poate ca v-a costat chiar relatia anterioara.
Nu stiu daca a face sa dispara asta este cel mai bun lucru, dar macar v-as invita la o reflexie pe aceasta tema, chiar poate o discutie cu un psihoterapeut. Pareti a va amplasa din start intr-un rol vulnerabil si ca nu va place sa va asumati partea dv de implicare. Va place sa va ascundeti in spatele unor „principii” de viata si atat, fara a le incerca o explicatie, o moderare, o schimbare de perspectiva; un astfel de ascunzis nu va va feri de rautatile, suferintele pe care alti oameni vi le pot face dar are in schimb toate sansele sa va „fereasca” si de multe experiente potential satisfacatoare.
Exista barbati casatoriti nefericiti in casnicii si care ar iesi bucurosi din asta daca si-ar gasi o partenera pe masura. Se pare ca dv nu ii vreti deloc pe acestia! Ma intreb de ce si daca are legatura cu propria dv istorie de viata?!
