În mintea criminalului
Cât de serios poți fi atunci când vorbești despre un subiect cum ar fi „În mintea criminalului”? Trebuie, nu? Atitudine, voce, limbaj – totul trebuie să ducă spre ceea ce se numește seriozitate. Atragi atenția, sesizezi, transmiți un punct de vedere. Și totuși induci o distanțare între tine și cel care receptează mesajul tău. Poate că persoana care te ascultă este chiar un criminal; ar trebui să perceapă frica sau să înțeleagă mesajul care poate chiar să producă o schimbare în comportamentul său?
Din perspectiva unui psiholog și nu numai, această abordare e de dorit să fie pașnică pentru că o schimbare, oricât de mică, se produce de regulă pe un fond pozitiv. Ca să generezi o schimbare, e nevoie să construiești mecanismul de influență a deciziei sau măcar să atragi atenția.
Desigur că atunci când ne gândim la un criminal, ne gândim la ceva rău, oameni răi care prin acțiunile lor produc pierderi de vieți omenești și pierderi materiale.
Dar, hai să ne gândim, ce este răul? Pentru că ceea ce vine din noi, din inconștientul nostru este, la origine, un lucru bun, care are de-a face cu sinele și cu propria viață. Răul, vina, greșeala apar atunci când ceea ce iese la iveală din inconștient, nu este fructificat. Ba mai mult, e trecut cu vederea, tratat cu nepăsare ori cu nesimțire față de sine și față de ceilalți. Răul apare în absența binelui – nu are substanță proprie și este alimentat tocmai din acele comportamente pe care noi nu le fructificăm.
Citește continuarea articolului în ediția de februarie 2022 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește în dar cartea „Știutorii” cu autograful lui Mircea Cărtărescu.
