Iubesc alt barbat decat sotul meu

Sunt casatorita de un an de zile, dar sunt impreuna cu sotul meu de 6 ani. Am cu sotul meu o relatie de vis, ma completeaza in tot si-mi este cel mai bun prieten. Este un om foarte inteligent, calm si intelegator si il respect foarte mult. Dar acum 2 luni am cunoscut pe altcineva. Am hotarit in urma cu aceste doua luni sa fac ore de soferie si asa l-am cunoscut pe acest barbat care este instructor auto si este si proprietarul scolii de soferi. Are 33 ani si eu am 30. Cred ca m-am simtit atrasa de el de la inceput desi nu-l consider un om frumos ci mai degraba prea slab. Am inceput in timpul orelor sa vorbim despre multe lucruri, am devenit prieteni si pe facebook unde vorbeam ore intregi. El povestea la inceput despre el ca ca este singur si si-ar dori sa cunoasca o persoana speciala de care sa se indragosteasca si cu care sa-si petreaca viata. Si el spune ca prin cuvintul indragostit intelege s-o iubeasca pe cealalta persoana mai mult decit se iubeste pe sine si asta pentru toata viata. Si ca nu conteaza daca persoana respectiva are copii sau este divortata. Ca nu si-ar mai pierde timpul cu o relatie pasagera. Povestea ca locuieste singur, ca isi spala, face curatenie si mincare singur. Apoi a inceput sa povesteasca ca are prieteni care sunt deja insurati si isi inseala nevestele. Ma intreba ce consider atragator la un barbat, daca imi plac barbatii frumosi sau pun accent pe inteligenta? Bineinteles ca vorbeam si despre multe alte lucruri care nu au legatura cu dragostea. Dar aveam tot timpul impresia ca isi face reclama, ca flirteaza cu mine desi avea un comportament foarte respectuos( imi deschidea si-mi inchidea el portiera), desi eu am spus despre mine de la inceput ca sunt casatorita. Dupa vreo trei ore de conducere l-am intrebat daca sunt o prezenta agreabila sau ar trebui sa schimb ceva pentru ca urma sa-mi schimb locul de munca si vroiam sa fac impresie buna la acel nou loc de munca. El mi-a raspuns ca sunt o persoana extraordinara si sa nu ma schimb niciodata. Dupa alte 2 intilniri l-am intrebat daca exista posibilitatea ca el sa se indragosteasca de mine sau daca ma indragostesc eu de el ce o sa fac. El m-a intrebat daca ceva din comportamentul lui ma face sa intreb asta, si eu i-am spus ca el nu a facut nimic, dar gandeam altceva. Apoi a raspuns ca nu a fost niciodata cu adevarat indragostit dar ca totul e posibil. Desi era ocupat toata ziua cu munca lui, isi gasea timp sa schimbe si citeva vorbe cu mine pe internet in fiecare zi, iar in week-enduri vorbeam ore intregi. Chiar la un moment dat m-a intrebat daca nu putem vorbi pe net si seara cind el e acasa si nu mai lucreaza. Eu am inceput sa-i trimit mesaje de incurajare pe telefon, cite un mesaj in fiecare dimineata, pentru ca el spunea ca a imprumutat foarte multi bani din banca pentru a deschide scoala de soferi si ca munceste de dimineata pina noaptea si ca toti banii se duc pe rate si nu-i ramine nimic dar nu se descurajeaza si merge inainte pentru ca nu vrea sa-si dezamageasca parintii care cred in el si l-au sustinut mult in aceasta afacere. El imi multumea pentru ca-l incurajez, si spunea ca cuvintele mele ii sunt de mare ajutor. Discutam tot timpul ca doi prieteni si nimic altceva nu s-a intimplat intre noi, asta pentru o luna. Apoi eu simteam ca ma indragostesc de el si vroiam sa-l vad tot mai mult. Nu mi-am dorit niciodata o aventura, doream doar sa-l vad si sa vorbesc cu el, nimic altceva. Dupa ce am terminat orele de soferie, nu aveam unde sa-l mai vad si deveneam din ce in ce mai nerabdatoare sa-l vad. Asa ca i-am propus sa ne intilnim intr-o zi din week-end, dar el a raspuns ca din respect pentru mine nu poate sa faca asta, pentru ca sunt casatorita. Apoi dupa inca o saptamina nu am mai rezistat si i-am spus ca sunt indragostita de el. El mi-a raspuns ca nu are timp acum de dragoste si ca afacerea lui ii ocupa tot tompul si este singura prioritate. Dupa o zi eu i-am raspuns ca ar trebui sa nu mai vorbim 2 luni sa-mi pot pune ordine in ginduri si ca nu stiu daca dupa aia o sa mai vreau sau o sa mai pot fi prietena cu el. Raspunsul lui a fost ca am dreptate, ma intelege si asteapta sa-mi treaca aceasta stare si sa putem din nou vorbi despre toate lucrurile cum faceam inainte. Dar eu nu am rezistat 2 luni fara sa-i vorbesc si am inceput sa-i trimit mesaje in care ii spuneam ca am inceput sa rationalizez si ca vreau sa fim prieteni si sa vorbim in continuare, si ca sentimentele acelea mi-au trecut. El bineinteles ca nu m-a crezut, si a inceput sa nu-mi mai raspunda la mesaje. In cele din urma dupa multe rugaminti din partea mea, mi-a raspuns si mi-a spus ca el m-a vazut tot timpul doar ca pe o prietena si ca nu a facut nimic ca eu sa inteleg altceva si ca nu vede sensul continuarii acestor discutii si ca el considera ca eu am nevoie de o perioada de gindire, dar ca tot timpul o sa ma considere o prietena. Si eu nu stiu ce sa mai inteleg. A fost totul numai in imagimatia mea? Il iubesc si simt ca viata mea nu are sens fara el, si nu stiu ce sa fac sa scap de aceste sentimente si sa devin persoana fericita si senina care eram inainte sa-l cunosc. Nu stiu ce sa fac si ce sa inteleg din tot ce s-a intimplat. Stiu numai ca sufar cumplit pentru ca nu pot sa-l vad. Chiar am ginduri de suicid. Am uitat sa precizez ca sunt considerata de barbati o femeie frumoasa , atragatoare si foarte feminina. Nu am copii. Ultima discutie cu acest barbat a avut loc ieri. Si am si sugerat ca as fi dispusa sa am si o aventura cu el dar el a refuzat.

Intrebare pusa de: negura, 30

Raspunsul psihologului:

Am sa extrag un pasaj din mesajul care mi se pare deosebit de semnificativ: “El povestea la inceput despre el ca ca este singur si si-ar dori sa cunoasca o persoana speciala de care sa se indragosteasca si cu care sa-si petreaca viata. Si el spune ca prin cuvintul indragostit intelege s-o iubeasca pe cealalta persoana mai mult decit se iubeste pe sine si asta pentru toata viata”.

Acesta este scenariul pe care el vrea sa-l traiasca. Se pare ca acest scenariu descris de el ti-a placut atat de mult incat imediat ti-ai spus:“Da, imi place! Vreau sa joc in acest film! Distribuie-ma pe mine in rolul femeii din acest film!”

Dorinta ta a precipitat lucrurile: din prietena ai vrut sa devii iubita. Repede! (Oare esti o persoana impulsiva?)

Dar poate ca el nu dorea o iubita, ci doar o prietena cu care sa vorbeasca. Experienta de psihoterapeut mi-a aratat de nenumarate ori ca, atunci cand oamenii isi exprima o dorinta, asta nu inseamna ca vor sau ca sunt pregatiti ca dorinta lor sa se si implineasca!

El este un barbat singur care vorbeste despre dragoste. Cat de seductiv este acest discurs pentru femei!

Dar faptele ne spun ca el este un barbat singur care continua sa ramana singur. Iar asta nu are nicio legatura cu tine! Este dificultatea lui de a intra intr-o relatie, de a-si asuma o relatie. El nu este pregatit pentru o iubita, se teme de o experienta de acest gen, el are nevoie de o prietena cu care sa vorbeasca despre ceea ce simte.

Sigur ca felul in care el tanjeste dupa o relatie de iubire este atat de magnetizant, incat o femeie vulnerabila in ceea ce priveste dragostea se simte puternic atrasa in acest rol.

Intorcandu-ne la tine, in ce fel esti tu vulnerabila? Care sunt dorintele tale neimplinite? Ce nu iti ofera sotul tau? Ce experiente, ce film vrei sa traiesti tu?