Nu pot uita
Va rog sa ma ajutati pentru ca am senzatia ca am innebunit. M-am indragostit la anii mei mai ceva ca la 20 de ani. Nu mai am somn, nici liniste, iar viata mea de familie se termina incet, incet. Povestea mea – sunt casatorita de 24 de ani si am un baiat mare, major, nu am avut nicio relatie extraconjugala de cand sunt casatorita. Acum 4 ani mi-am schimbat locul de munca si am cunoscut un barbat, toate bune pana anul trecut in septembrie cand el a inceput cu tachinari si declaratii. O perioada nu am raspuns la nimic, dar apoi, relatia cu sotul meu fiind destul de proasta, mi-am spus – de ce nu? O aventura cu un om (casatorit si el) care nu inceta cu vorbele frumoase si gesturile de tandrete nu are ce sa-mi strice, sa fac si eu ceva pentru sufletul meu. Am vrut doar ceva frumos, fara obligatii si fara promisiuni – o relatie care sa-mi faca viata (destul de chinuita – dar asta e alta poveste) mai frumoasa si mai usor de suportat. A trecut mai bine de un an, am facut orice numai dragoste nu si asta nu pentru ca nu as fi vrut eu, ci pentru ca el a tot amanat ,pana am spus GATA. I-a fost frica, nu mi-a dat nici o explicatie cu toate ca l-am intrebat de sute de ori, ma lua in brate , ma saruta si imi spunea ca nu e momentul. Acum eu am spus gata pentu ca nu mai pot sa ma chinui asa, nu mai pot sa-mi fac rau singura, dar mi-e drag, tare drag, nu pot sa ma culc cu sotul meu fara sa ma gandesc la el, nu pot dormi, nu pot face nimic, am ajuns sa astept sa treaca zilele si atat. Unde am gresit, am vrut putina fericire si am ajuns la disperare pentru un om care nu a stiut niciodata ce vrea, dar in schimb m-a prins intr-un moment foarte prost si a vorbit frumos. Trebuie sa-mi revin, sa ma ridic si nu stiu cum, am ajuns la disperare. Stiu ca sunt probleme mai grele in viata, teoretic stiu tot. As vrea sa sterg din viata mea ultimul an si nu pot uita. Va rog daca se poate sa-mi dati un sfat, nu am cu cine vorbi de iubirea mea interzisa.
Intrebare pusa de: maria, 46
Raspunsul psihologului:
A fost un act de mare curaj sa spui GATA, un act care te-a solicitat la maxim. Numai ca lucrurile nu inceteaza doar pentru ca noi am spus STOP. Trebuie sa dovedim si ca putem mentine decizia luata.
Starea prin care treci este o stare de „sevraj” emotional. E greu de dus dar trebuie indurata, suportata. Nu-l cunosc pe colegul tau de serviciu, asa ca nu pot spune de ce a actionat in felul in care a actionat si nici ce ar putea face in viitor. Cred insa ca e foarte important pentru tine sa nu stergi cu buretele ultimul an, ci sa extragi ceva bun din ce s-a intamplat si sa tragi niste concluzii care sa iti contureze o directie pentru viitor.
Experienta cu acest coleg arata ce fire pasionala esti si ce mare nevoie ai de dragoste. Varsta pe care o ai poate adauga un plus de presiune: daca nu acum, atunci cand? Dar e posibil ca rolul acestui coleg sa se limiteze la a te face constienta de nevoia ta de dragoste. Cu cine ai putea satisface si impartasi aceasta nevoie de dragoste, asta ar putea fi alta poveste.
