Nu suport sa ma cert cu prietenul meu
Am si eu o problema, dupa parerea mea destul de grava. Nu suport sa ma cert cu prietenul meu. Sunt foarte sensibila si absurda uneori. Incep sa plang si ma cuprinde anxietatea, de cele mai multe ori am si atacuri de panica. Problema este ca nici macar sa ridice vocea la mine nu suport, ma deprima si ma apuca frica. Ma gandesc doar ca ar putea sa ma paraseasca. Desi stiu ca o cearta mica este uneori benefica si constructiva, mai ales ca suntem doua firi foarte diferite… De fiecare data, inainte sa ma vad cu el, iau rivotril ca sa ma calmez. Totul pleaca din mintea mea, mi-este teama ca am putea sa ne certam. Am ramas cu teama din trecut cand am avut unele tensiuni intre noi si se despartise de mine. Ne-am impacat si totul a mers bine, insa eu am ramas cu aceeasi teama. Relatia este una tensionata si grea, avand in vedere ca este cu 15 ani mai mare ca mine si are o sotie si doi copii. As avea nevoie de un sfat. Am facut terapie 5 luni de zile, imi revenisem un pic si datorita faptului ca venise vara si m-am bucurat de soare. Sunt o persoana meteosensibila, iarna ma deprima iar vara mi se imbunatateste starea. Sunt constienta ca stric tot ce e frumos intre noi, dupa parerea lui relatia merge perfect, dar el nu stie de temerile mele. I-am mai spus uneori dar ma incurajeaza si imi zice ca tot raul este in mintea mea, ca nu avem de ce sa ne certam. Stiu ca atrag raul gandind asa, dar am aceleasi emotii de fiecare data chiar si acum dupa un an de zile. Gandurile mele nu s-au adeverit, insa eu continui sa ma gandesc la ce e mai rau. :((
Intrebare pusa de: Talmaciu, 22
Raspunsul psihologului:
„Nu suport sa ma cert cu prietenul meu”. Am sa reformulez spusele tale astfel: „Imi doresc sa-i spun nemultumirile mele prietenului meu dar mi-e teama ca, daca o sa fac asta, el o sa se enerveze si o sa ma paraseasca”.
Sau: „Daca as avea siguranta ca prietenul meu nu o sa se enerveze si nu o sa ma paraseasca, i-as spune toate lucrurile care ma nemultumesc la el si la relatia noastra”.
Cred ca sunt multe lucruri nespuse intre voi doi, multe lucruri care te framanta, multe intrebari pe care nu indraznesti sa i le pui. Poate ca aceste intrebari sunt de genul: daca este adevarat ca ma iubesti, de ce nu divortezi? Poate ca ai vrea sa-i ceri sa aleaga intre tine si sotia lui, dar ti-e teama ca o va alege pe sotia lui, iar acest gand este insuportabil pentru tine.
„Dupa parerea lui, relatia merge perfect”- ce inseamna acest lucru? In interiorul tau, stii. El nu vrea sa schimbe situatia, pentru el este convenabil asa.
Imi imaginez ca esti foarte furioasa pe el, dar furia asta este inconstienta. Cauti sa o reprimi, pentru a nu distruge relatia, dar reprimarea asta te imbolnaveste. Ca sa nu mai vorbim de sentimentele de culpabilitate.
De obicei, fetele care se indragostesc de persoane cu 15 ani mai in varsta cauta de fapt o figura paterna, un substitut de tata. Mult mai important decat deznodamantul acestei relatii (daca ramane cu tine sau nu) este pentru tine sa te maturizezi emotional. Respectiv sa te transformi din fetita care cauta un tata intr-o femeie care cauta un barbat, un sot.
