Nu vreau sa renunt la relatia mea sau la visele mele

Incep prin a mentiona ca psihologia e una din pasiunile mele, poate si pentru ca de mai bine de 4 ani incoace am tot incercat „sa ma repar” din punct de vedere psihologic. Insa drept cariera am ales ceva masculin – ingineria – ca sa-mi demonstrez ca-mi pot invinge slabiciunile, ca pot fi mai buna decat sunt. Iar lucru asta se extinde si la viata afectiva. Pana acum am avut 2 relatii serioase, de cate 2 ani cu baieti care locuiau in alta localitate iar asta imi permitea mie sa pastrez o anumita distanta emotionala. Acum sunt cu cineva, tot de 2 ani, insa invatam in acelasi oras, aceeasi facultate deci petrecem mult timp impreuna. Insa in momentele in care nu stam impreuna, simt o agitatie in corp, nu ma pot concentra pe ceea ce fac, ma simt disociata de mediul in care sunt. Insa atunci cand stam impreuna, e totul ok. Chiar daca fiecare isi vede de ale lui si nu facem ceva impreuna propriu-zis, faptul de a-l sti acolo langa mine, ma scoate din starea de alerta. Problema este ca mie imi place sa calatoresc si tot caut posibilitati sa plec din tara, insa el nu doreste lucrul asta, iar eu ma simt cumva prinsa intre ciocan si nicovala. Eu il iubesc foarte mult fiindca e prietenul, iubitul, amantul meu, la fel cum si el ma iubeste pe mine, si chiar ma sustine in a-mi urma visele si dorintele, insa ma tem ca o situatie in care noi am sta mult prea mult timp departe unul de celalalt ar duce la o ruptura, iar eu nu vreau sa-l pierd (sau o alta relatie la distanta), dar nici nu vreau sa-mi tradez dorintele. Cum as putea sa rezolv dilema asta?

Intrebare pusa de: Oana, 23

Raspunsul psihologului:

Pare ca, pentru dvs, distanta optima intr-o relatie ar fi s-o aveti la distanta. Iar acum, cand sunteti la distanta, va simtiti agitata si absenta. Si totusi va doriti sa plecati de langa el. Mie mi se pare ca sunteti capabila de multa reflexivitate, de aceea o sa va sugerez sa va puneti urmatoarea intrebare: ce credeti ca se ascunde dedesubt?

Sau mai precis: ce frici se ascund sub aceste stari? Si cui anume i se adreseaza? Lui, caci v-ar putea dezamagi, dvs insiva ca v-ati dezamagi daca nu v-ati urma scopul, altora? Si cum de ati capatat ideea ca nu sunteti suficient de buna decat in strainatate? (banuiesc ca atunci cand spuneti ca plecati, de fapt vreti sa emigrati, nu sa calatoriti in vacanta)