Pe cine sa aleg?

Pe cine sa aleg? Sunt impreuna cu X de un an (eu am 23 de ani). Totul a pornit dintr-o intamplare. La inceput eu nu am vrut sa fiu cu el pentru ca nu ma simteam pregatita sa ma implic. Mi-a zis ca asteapta cat e nevoie… Si a asteptat cam 4 luni (timp in care eu am fost cam nehotarata – o seara stateam cu el, o saptamana nu – dar el a rezistat). Am aflat (dupa ce m-am hotarat sa fiu cu el) ca bunicul lui dinspre mama a fost tigan – el e deci corcitura) pentru a ma desparti de el (pentru ca parintii mei nu ar accepta niciodata asa ceva) i-am spus ca ai mei nu sunt de acord pentru ca el nu avea facultate. Dar acum a dat si la facultate pentru mine (el munceste in constructii pentru a o putea ajuta pe sora lui mai mica sa termine facultatea). A avut rabdare cu mine si in privinta sexului deoarece timp de un an eu nu am vrut sa se intample nimic. In plus eu am pus punct de mai multe ori (pentru ca situatia devenea stresanta (trebuia sa ne ascundem mereu) si de fiecare data el a fost cel care m-a sunat (o singura data eu l-am sunat dar tot eu pusesem punct). Stiu ca si-a incalcat mult orgoliul ca sa se reintoarca la mine… Dar a facut-o. Inteligent e, frumos e (si stie asta), are o personalitate foarte puternica, e foarte tandru (nu ma lasa niciodata sa stau suparata – cand simte asta – si ma intuieste perfect). Mi-e frica sa le spun alor mei pentru ca nu vreau sa-l fac pe tatal meu sa sufere (mai ales ca mi-a zis o data ca un var de-al lui a murit din cauza asta (fata lui s-a casatorit cu un tigan). Care ar fi cea mai buna solutie pentru ca eu una simt ca nu pot lua nicio o hotarare. Va multumesc anticipat!

Intrebare pusa de: roxana, 24

Raspunsul psihologului:

Din scrisoarea dumneavoastra reiese faptul ca inca nu va este clar diferenta dintre a placea, a simpatiza pe cineva si a iubi pe cineva. De asemenea reise si faptul ca atribuiti inca un rol important parintilor si deciziilor pe care acestia le-ar putea lua in locul / pentru dumneavoastra (desi aveti cu mult peste varsta majoratului) si influentei pe care dumneavostra ati avea-o asupra lor prin comportamentul si deciziile pe care le-ati putea adopta la un moment dat.

Ca sfat va sugerez sa reflectati in primul rand asupra propriilor sentimente, a le intelege si clarifica, a le analiza prin prisma propriilor valori si opinii. Doar apoi sa le comparati cu cele exterioare, ale parintilor, si, daca tineti foarte mult, si cu cele sociale (ma gandesc la discriminare rasiala).

Sentimentele umane nu au bariere familiale, sociale, de aceea ma gandesc ca nu reiese foarte clar din ceea ce ati trimis la redactie, in ce fel va ganditi dumneavostra la acest baiat. Doar cand veti putea decide cu adevarat singura si veti fi responsabila de deciziile luate, adica sa puteti suporta consecintele lor fara a face apel la altcineva din exterior, doar atunci veti intelege ca dragostea (in masura in care stim ca suntem indragistiti) nu se impiedica de diverse constrangeri exterioare..