S-a intors prima mea iubire…
Sunt casatorita de trei ani. Insa acum a revenit in viata mea prima mare iubire din timpul adolescentei. S-a intors in tara si sufera de cateva luni dupa mine, ma tot suna si imi cere sa ne mai intalnim. Ma simt vinovata fata de sotul meu, care ma iubeste si este extrem de atent cu mine. Dar imi este atat de mila de vechea mea iubire si simt atata tandrete, mai ales atunci cand el sufera, poate ca ar trebui sa fiu langa el, sa-i alin durerea…
Intrebare pusa de: Andreea, 36
Raspunsul psihologului:
Draga Andreea, nu cred ca trebuie sa ne asumam in viata mai mult decat putem duce cu demnitate. Nici atunci cand este vorba de suferinta celorlalti.
Tot ce imi spui este ca el sufera, dar nu spui nimic despre sentimentele tale fata de el si nici de vreo initiativa a ta fata de el. Dincolo de suferinta insa, exista reguli de convietuire si, atunci cand le incalcam, ne asumam implicit raspunderea pentru ceea ce se va intampla.
In cazul tau, preiei raspunderea pentru suferinta ta si a sotului tau (care nu stie nimic) si pentru care ai hotarat tu. Din cate inteleg, Marele Indragostit nu vrea decat o mica aventura. Andreea, nimeni nu te va impiedica sa iti asumi rolul de seducatoare, daca asta este ceea ce vrei cu adevarat. Mai ales daca va fi o combinatie intre Casanova (in fata sotului tau) si Jeanne d’Arc (pentru iubit), adica femeia care se sacrifica pe altarul iubirii incontestabile…
Pasiune, sacrificiu suprem pentru o dragoste tumultuoasa – toate acestea apartin insa legendelor, precum Tristan si Isolda, sau cel mult literaturii secolului al XIX-lea. Astazi suna demodat, deoarece alegerile in viata sunt mult mai diferite si mai subtile.
Marea pasiune nu este o necesitate suprema, un fel de imperativ, dupa cum pare sa pretinde iubitul. De unde si imensa ta ezitare. Nu cred ca merita sa sacrifici tot ceea ce ai construit in ultimii ani doar pentru ca el trece printr-o criza.
Ai dreptate, Andreea: m-as gandi de o mie de ori inainte de a arunca peste bord iubirea sotului meu si, mai ales, o casnicie asa cum o descrii tu. Desigur, iubirile interzise au farmecul lor, dar, intre timp, ai 36 de ani. Nu cumva vrei sa ascunzi ceva fata de sotul tau asa cum ascundeai tigarile de mama atunci cand aveai 16 ani? Poate ca e singura tentatie… Ia-ti o pauza de gandire, si reflecteaza la asta..