Sotul meu vorbeste cu o fata de 15 ani
Nici nu stiu ce intrebare sa pun pentru a primi un raspuns care sa ma ajute. Greu sa pot descrie in cateva cuvinte tot zbuciumul meu interior, toate intrebarile pe care mi le pun zilnic si toate trairile contradictorii pe care le am de mult timp. Nu stiu ce sa fac pentru a uita… Sotul meu m-a inselat acum 15 ani cu o persoana apropiata. Aveam doi copii si il iubeam. Am hotarat sa-i mai dau o sansa si mi-au trebuit 10 ani sa trec peste. Acum 1,5 ani m-a dezamagit din nou… Mi-e greu sa accept asta si am trait momente cumplite. Am descoperit ca are o relatie cu o fata cu 21 de ani mai mica decat el, o copila de varsta ficei noastre. Am incercat sa vorbesc cu el, dar nu am reusit foarte bine… Am avut certuri pentru ca refuza sa vorbeasca, ba mai si nega. Cu toate ca era evident – am vazut mesaje primite pe telefon, pe messenger etc L-am ruga sa incheie povestea asta pentru ca spunea ca vrea sa fie impreuna cu mine, ca tine la mine, dar… nu a facut-o.Vorbeste cu ea in continuare si asta ma deranjeaza enorm. Nu e o gelozie sexuala, refuz sa cred ca e o relatie de genul acesta inte ei. Ea e prea mica, are 15 ani!!! E mai degraba o gelozie sentimentala. Eu il iubesc mult si am incercatt sa fac totul pentru a merge bine relatia, el spune ca tine la mine. Nu-mi spune ca ma iubeste, dar incearca sa-mi arate asta prin fapte. Sunt debusolata, nu stiu ce sa mai cred, pentru ca sunt suspicioasa, dar nu fara motive. As vrea sa renunt la tot pentru liniste, dar e greu. Avem doi copii pe care ii iubim enorm si tinem unul la altul. Pe scurt, aceasta e povestea mea. As vrea sa stiu cum as putea sa-mi gasesc linistea, ce ar trebui sa fac eu pentru asta. Care sa fie atitudinea mea vis-a-vis de relatia asta a lui, de care spune ca nu e nimic, decat vorbesc. Sunt eu nebuna? Eu am crezut ca atitudinea lui e gresita. El i-a fost profesor. Nu stiu cum sa ies din asta. Ajutati-ma ,va rog!
Intrebare pusa de: Chirilianu, 36
Raspunsul psihologului:
Este o poveste destul de complicata si desigur cu multe directii de abordare. Nu exista leac pentru a uita. Cred ca va referiti mai degraba la a ierta. Cel mai indicat ar fi sa stati de vorba cu un terapeut individual sau impreuna cu sotul, daca si dansul si-ar dori asta.
Dar nu in ideea de a-l face bine, ci pentru a-l face sa intelega ce va supara si ce va raneste. Ca relatia dvs ar putea avea de suferit pentru restul vietii!
Daca va iubeste nu va poate face sa suferiti, este o incompatibilitate de sens. Acel terapeut va poate ajuta sa va exprimati sentimentele. Poate multe dintre ele vechi, de la inceputul relatiei. Este posibil sa nu fie mai mult intre cei doi, iar in virtutea celor intamplate acum 15 ani dvs sa vedeti lucrurile doar prin repetitie, identice.
Ar insemna ca de fapt nu ati trecut peste acel eveniment si ca inca va afecteaza sufletul, ca nu a fost rezolvat, acceptat, depasit. Daca ar fi mai mult intre ei si sa fie o relatie foarte apropiata, ce sentimente ar trezi asta in dvs?
Ce mai conteaza ca are 15 sau 20 de ani? Pentru ce conteaza? Spuneati ca are varsta fiicei dvs, ce legatura ar avea? Ce reprosuri ar fi mai importante, ce rana ar fi zgandarita? Cred ca ar trebui sa acordati multa seriozitate acestui moment si impreuna sa ajungeti la cea mai buna solutie, pentru ca altfel risca sa se darame intreg edificiul relational construit pana acum impreuna.
