Cum putem gestiona anxietatea sociala

Anxietatea sociala se traduce prin anumite temeri fata de situatii sau persoane cu care intram in contact. Iata ce inseamna, de fapt, cum se manifesta si cum o putem controla.

 

Simptomele anxietatii sociale

Anxietatea sociala poate avea diverse manifestari si simptome, pornind de la cele emotionale, comportamentale ajungand pana la cele fiziologice.

Emotional si comportamental se manifesta ca frica intensa si inexplicabila de a fi in preajma unor persoane pe care nu le cunosti sau de a fi in locuri in care e multa lume.

Se poate manifesta ca teama de situatii in care poti fi analizat si judecat, ingrijorarea ca te-ai putea face de ras sau ca ai putea fi umilit in public sau ca altii s-ar putea sa observe ca esti anxios.

Evident, astfel de manifestari duc la afectarea activitatilor zilnice precum sunt munca, scoala sau multe alte preocupari care inainte aduceau placere si relaxare.

Comportamente precum evitarea anumitor situatii din teama de a nu te face de rusine, firca de a fi in centrul atentiei, inclusiv evitarea contactului vizual cu alte persoane, sunt indicii ale unei anxietati sociale.

Aceasta vine insotita si de simptome fizice precum inrosirea fetei , transpiratie exagerata, tremuraturi sau frisoane si dificultatea de a vorbi. Poate cuprinde inclusiv palpitatii, batai puternice si accelerate ale inimii sau senzatia de gura uscata.

 

Efectele anxietatii sociale

Fiind o tulburare care ne invalideaza o parte semnificativa a vietii, respectiv relatia cu ceilalti, ea se bazeaza pe cateva trasaturi asupra carora trebuie sa invatam sa intervenim.

In primul rand, avem de corectat stima de sine scazuta si dificultatea de a fi asertivi. Trebuie sa invatam sa renuntam la autocritica excesiva, dar si la hipersensibilitatea la critica venita din partea altor persoane.

Este important de precizat faptul ca anxietatea sociala afecteaza gandirea, dispozitia si comportamentul.

De altfel, comportamentele disfunctionale mentin tulburarea si pot crea, la randul lor, o serie de probleme. Intre acestea se numara abandonul scolar sau pierderea locului de munca, dificultati in a incepe si a mentine o relatie intima si in dezvoltarea unei cariere profesionale.

 

Examinarea gandurilor si a sentimentelor

Multi oameni se simt neputinciosi in a-si schimba modurile familiare si anxioase de a gandi, a se simti si a actiona. Unii devin foarte anxiosi de fiecare data cand prezinta ceva in fata unui public sau cand participa la diferite evenimente, pe cand altii nu au nici o problema de acest fel.

Persoanele cu anxietate sociala sunt intotdeauna ingrijorate despre ce ar putea ceilalti oameni sa creada si sa simta despre ei.

Ii preocupa excesiv aspectul lor, ceea ce spun sau ceea ce gandesc. In principal, ei sunt chinuiti' de gandul ca ar putea parea prosti sau incompetenti.

Pentru a evita sa faca greseli, isi creeaza un set de planificari si liste mentale interminabile pe care isi propun sa le atinga in ceea ce fac. De fiecare data cand lucrurile nu corespund cu ideea optima din mintea lor, anxietatea lor creste vertiginos.

 

Obiceiurile mentale provin din experienta

Cercetarile demonstreaza ca exista o serie de factori implicati in dezvoltarea anxietatii sociale, precum factorii biologici, factorii de mediu, factorii familiali, etc.

Un rol important il are, asadar, familia (sau cei apropiati), prin transmiterea unor mesaje care pot deveni „baza” pentru dezvoltarea acestui tip de anxietate.

In general, persoanele cu anxietate sociala provin din familii in care parintii au fost hiper-protectivi, transmitand astfel mesajul ca persoana nu este suficient de competenta pentru a face fata situatiilor prin forte proprii. Totodata, copilul primeste mesajul ca modul in care ceilalti te percep este foarte important.

 

Nevoia de schimbare

Pentru a confrunta fricile si a invata noi metode de a gestiona anxietatea, trebuie sa te impingi dincolo de zona de confort prin cautarea de noi responsabilitati si prin participarea activa la diverse evenimente.

Este indicat ca persoanele anxioase sa invete ca, in interactiuni sociale, frica lor de a fi criticate si facute de rusine nu se materializeaza.

Pe masura ce ei acumuleaza aceste experiente pozitive noi, incep sa se accepte din ce in ce mai mult pe ei insisi si sa aiba o incredere crescuta in propria persoana.

Bineinteles, pentru a ajunge aici, trebuie facut un prim pas. Iar acesta inseamna indrazneala si obiective simple si usor de atins.

Odata indeplinite, treptat, se seteaza obiective mai ample. Un rol important este si acceptarea greselilor. Cu totii le facem si trebuie sa invatam sa le acceptam ca parte din viata, nu ca tragedii.

Cu rabdare, intelegere si acceptare de sine, putem invata sa depasim aceste bariere pe care ni le-am construit.

Deseori, sfaturile si sprijinul unui terapeut vin in sustinerea initiativelor noastre. Daca situatia cu care ne confruntam ne copleseste, putem apela la un specialist.

 

De Oana Alexandra Brie

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum putem gestiona anxietatea sociala
Cum putem gestiona anxietatea sociala

Anxietatea sociala este o tulburare caracterizata prin numeroase temeri irationale fata de activitati, situatii sau persoanele cu care intram in contact. Iata cum se manifesta si cum putem sa o controlam.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste