6 defecte de caracter care au contribuit la evolutia omului

Mananca ce trebuie. Nu mai bea alcool. Fa o baie. Sfaturi cat se poate de bune, dar unii oameni de stiinta sunt de parere ca daca le-am fi urmat se prea poate sa fi ramas doar niste primate atarnand prin copaci.

1. Igiena proasta

V-ati gandit vreodata de ce oamenii nu au blana? In definitiv oamenii sunt printre putinele mamifere fara blana. Si aceasta nu este un fapt minor: lipsa parului pe corp este un factor important ce a contribuit la dezvoltarea civilizatiei umane. Fara un strat natural de izolatie am fost nevoiti sa cream haine, iar raspandirea oamenilor pe diverse zone geografice a dus la variatia nivelului de pigmanetare care a dus in final la aparitia raselor. Pe langa asta, nevoia de caldura i-a determinat pe stramosii nostrii sa invete sa faca foc.

Deci, cum am ajuns sa ne pierdem blana? Una dintre teorii ar fi ca oamenii primitivi nu erau in stare sa-si mentina blana curata si erau infestati de paraziti. Pierderea parului de pe corp a fost in avantajul evoluarii noastre.

Asa ca nu trebuie sa va mai simtiti prost ca aveti o pata de cafea pe pantaloni sau ca nu v-ati spalat pe cap; in definitiv specia noastra a preferat sa umble dezbracata decat sa-si curete imbracamintea naturala.

2. Lacomia

Obezitatea este o mare problema in lumea occidentala. Evident, stim de ce oamenii vor sa manance. Mancarea ne da energie pentru a trai. Dar de ce am evoluat sa visam la mancaruri grase cand creierul nostru stie ca nu sunt sanatoase?

Daca tot a venit vorba de creierul nostru putem sa multumim lacomiei pentru el. In special mancarurilor grase si cu multe calorii. Multe animale au o dieta simpla, sanatoasa, bazata pe plante si nu sunt dintre cele mai inteligente animale. Animalele mai iscusite sunt, ca si oamenii, omnivore. Iti trebuie un oarecare grad de inteligenta si memorie ca sa retii care fructe sunt comestibile si care sunt otravitoare. Dar ceea ce ne-a pus in avantaj in mod decisiv fata de alte animale este faptul ca am descoperit metode de a ne indopa cu cele mai bogate si mai grase mancaruri posibile.

Creierul nostru, in esenta, este ceea ce ne separa de restul animalelor si el o consuma o cantitate uriasa de energie. Si aceasta energie nu putea fi furnizata decat de carne multa si grasa. Expertii sunt de parere ca goana neintrerupta dupa mancare este unul din principalele motive pentru care am evoluat sa fim asa de inteligenti. Si am folosit aceasta inteligenta pentru a descoperi noi metode creative de a ne procura hrana! Stramosii nostrii au fost nevoiti sa se organizeze in triburi si sa dezvolte unelte pentru a vana.

3. Alcoolismul

Consumul de alcool in cantitati nu este un lucru rau in sine, dar excesul poate avea urmari grave.

Cu toate acestea se pare ca fara alcoolse prea poate ca civilizatia moderna sa nu se fi intamplat.

Specialistii au descoperit ca organismele noastre sunt construite pentru consumul de alcool, portiuni din ficat fiind desemnate special spre a metaboliza alcoolul.
Deci, inca de pe vremea stramosilor nostrii consumul de alcool era un lucru obisnuit. S-au descoperit dovezi ce atesta productia de bere in Egiptul Antic si Mesopotamia, iar una dintre cele mai vechi retete, descoperita in China dateaza din anul 7000 i. Hr.

Civilizatia umana a inceput cu adevarat sa infloreasca cu adevarat de-abia dupa dezvoltarea agriculturii. Si in timp ce un singur om putea sa probabil sa produca destule cereale pentru a-si hrani familia, pentru a avea destul in cat sa ramana in plus pentru a produce bere era nevoie de mai multi oameni care sa lucreze impreuna. Adica, un sat intreg.

Nu e de mirare ca in Sumer, prima civilizatie din lume, jumatate din productia de cereale era folosita pentru a produce bere.

4. Refuzul de a ne maturiza

Un adult care se poarta ca un copil, care refuza pur si simplu sa poarte conform varstei sale poate deveni foarte enervant. Dar din nou, se pare ca si acest infantilism ne-a ajutat sa evoluam in felul in care am evoluat.

Copilaria umana este unica in natura deoarece ne nastem cu un creier urias si un corp minuscul si nedezvoltat care creste incet si nu se schimba semnificativ pana la pubertate. Spre deosebire de celelalte animale care isi canalizeaza energia spre dezvoltarea fizica, oamenii isi petrec primii ani din viata intarind legaturile sinaptice si acumuland informatii. Abilitatea umana de a transmite informatii si cunostinte de la o generatie la alta se datoreaza faptului ca oamenii isi petrec primii 20 de ani din viata (sau chiar mai mult) “in cuib”, o durata de timp absurd de lunga in regnul animal.

Acest infantilism pe care il vedem la atatea persoane de 20+ ani este ramasita unui instinct care ne-a servit foarte bine pana acum.

5. Barfa

Barfa a aparut in urma dorintei noastre groaznice de a sti fiecare detaliu picant despre persoanele din jurul nostru. Cu totii spunem ca uram barfa, dar in secunda in care ni se ofera o informatie despre vecina de la 2, ciulim imediat urechile. Si exact asa erau si stramosii nostrii.si nici nu e un lucru rau avand in veder ca: pentru a supravietui primatele au fost nevoite sa se in grupuri, pentru a tine pradatorii la distanta si pentru a vana. Cele mai multe comunitati de primate au un maximum de 50 de membrii, cu o ierarhie sociala stricta, care nu se mai intalneste la nici o alta specie.

Oamenii au trecut dincolo de aceste grupuri mici pana in punctul in care am fost capabili sa mentinem relatii sociale cu pana la 150 de indivizi. Aceste numar este cunoscut ca numarul Dunbar, descoperit de antropologul britanic Robert Dunbar. Aceste numar reprezinta o limita cognitiva teoretica a numarului de persoane cu care se poate mentine o realtie sociala stabila.

Cum am reusit sa mentinem aceste grupuri atat de mari? Am inventat barfa.

Prima folosire a limbajului complex a fost pentru a face schimb de informatii despre membrii grupului care nu erau de fata. Cine e bolnav, cine s-a combiant cu cine si tot asa. Aceasta abilitate, pe care alte animale nu o au, ne-a permis crearea unor societati cu mult mai mari si mai complexe.

Unii antropologi speculeaza ca femeile barfesc mai mult decat barbatii deoarece in vremurile stramosilor nostrii, cand barbatii erau plecati la vanatoare, femeile ramaneau in tabara si barfeau in jurul focului.

6. Anxietatea sociala si depresia

La inceptul articolului am spus ca obezitatea este una dintre cele mai mari probleme ale societatii contemporane. Imediat dupa obezitate vine problema depresiei.

Creierul nostru este cam de 6 ori prea mare pentru un animal de talia noastra. Oare creierul nostru urias a evoluat ata de mult doar pentru a ne ajuta sa supravietuim in natura? In definitiv, alte animale, mai putin inteligente, se descurca foarte bine. Nu, se pare ca evolutia aceasta fenomenala are legatura cu povestea statului in jurul focului de mai sus.

Adevaratul scop al acestui salt evolutiv a fost de a ne ajuta sa ne descurcam cu acele grupuri sociale din ce in ce mai mari si mai complexe. Prin studiul craniilor stramosilor nostrii, cercetatorii au descoperit o crestere disproportionata a partii creierului care se ocupa cu construirea simularilor mentale. Capacitatea de a imagina diverse situatii si de a prevede posibile urmari este esentiala, nu doar pentru supravietuire in jungla sociala, este chiar baza capacitatii de a solutiona probleme.

Ce legatura are asta cu depresia? Doi cercetatori americani, Paul W. Andrews si J. Anderson Thomson Jr., speculeaza ca depresia s-a dezvoltat ca o adaptare mentala menita sa ne ajute sa facem fata perioadelor de stres, separandu-ne de restul grupului pentru a avea ragazul necesar sa rezolvam problema. Cand toate conexiunile acelea cu ceilalti supraincarcau creierul, creirul pur si simplu le oprea pana reusea sa se adune.

Text: Laura Comanescu
Foto: shutterstock.com