Care sunt gândurile pe care le consolidezi?

Doar atâta poți?… Ce notă e asta?…Nu ești in stare să faci un lucru până la capăt?…, Dacă tot te-ai apucat de ce nu l-ai făcut și bine?…,  Tu așa procedezi, faci lucrurile doar pe jumătate?…, Cu atitudinea asta nu o sa ajungi nicăieri…”

Mi-o amintesc și acum pe profa de mate din liceu care mi-a repetat în mod constant, pe parcursul claselor a noua și a zecea : „Curelea, tu nu o să fii vreodată capabil să rezolvi o ecuație mai mare de gradul doi.” Cine eram eu să o contrazic?

Nu e o noutate: orice auzi sau spui suficient de mult începe să fie absorbit și, la un moment dat, integrat în sistemul tău de convingeri și valori ca un adevăr incontestabil. Chiar și părerile sau ideile cu care nu ești de acord la început. Este exemplul clasic în care părinții sau profesorii noștri încercau (într-un mod total contra-productiv) să ne ambiționeze să dăm mai mult, să devenim mai buni și să obținem rezultate mai bune, folosind afirmații critice, uneori sarcastice.

Citește continuarea articolului în ediția de noiembrie a revistei Psychologies.