Carl Gustav Jung

Fie ca exaspereaza, fie ca fascineaza, teoriile lui Jung nu ne lasa indiferenti. El pare sa aiba un impact direct asupra preocuparilor noastre contemporane. Carl Gustav Jung, psihiatru elvetian, trezeste in continuare interesul psihologilor si al antropologilor.

„La fiecare sedinta, am impresia ca ma scufund intr-o apa adanca. Prin intermediul viselor, al fantasmelor, al celor mai bizare ganduri care-mi trec prin cap, aflu lucruri ne­as­teptate despre mine. Iar atunci cand ma gasesc intr-un impas, analistul meu nu ezita sa-mi vorbeasca si sa ma ajute, invitandu-ma sa vorbesc despre ceea ce-mi evoca un precept zen, o poveste de Fratii Grimm, o figura mitologica… In felul asta, in loc sa ma blochez in propria mea relatare, in propriile mele probleme, ma simt implicata intr-o aventura u­mana universala.“ Aceasta e con­fesiunea Alinei I., o tanara care a preferat sa urmeze o analiza cu un practician al Societatii Romane de Psihanaliza. „Un discipol al lui Jung, un psiholog ce mi-a povestit lucruri fascinante despre maestrul lui“, subliniaza ea, mandra.

Refuzul oricarei reguli

E vorba, in primul rand, de propria sa experienta. Sa nu uitam ca Jung a lasat un document foarte emotionant, Viata mea, publicat in 1961. Cartea aceasta este una dintre rarele biografii „din interior“: marturisirile unui spirit care isi urmareste propria evolutie, facand apel la amintirile din copilarie, la vise, angoase, la raportul cu natura… Un psihiatru care isi descrie propria nevroza si care se scufunda singur, fara menajamente, in explorarea propriului inconstient – iata ceea ce ne poate trezi o dorinta, mai actuala ca niciodata, de a trai aventura autocunoasterii.

Inconstientul universal

In vreme ce Freud, la inceputul secolului al XX-lea, „clasase“ analiza – constientizarea dorintelor sexuale refulate, prin asociere si verbalizare, facuta de pacient pe divan – , Jung isi „depaseste“ maestrul. Dar daca inconstientul n-ar fi numai receptacolul acestor refulari, ci un pamant necunoscut, populat de forte active si creative?

Pentru a-l explora, Jung se inspira din numeroase traditii (kabala, hinduism, astrologie), pe care le cunostea la perfectie. Nu a dispretuit nimic din acest amestec intercultural, cata vreme putea sa explice „cunoas­terea si experienta“ umana. Curiozitatea sa era enorma. Jung presimtea ca civilizatia noastra va avea multe de invatat de la O­ri­ent, iar interesul actual pentru budism si yoga este o confirmare in a­cest sens.

Pornind de la acest bogat material comparativ, Jung a inventariat con­ti­nutul inconstientului. In felul a­cesta, a descoperit imagini universale care apareau in mod regulat: ar­hetipurile. Acestea constituie un fel de conditie sau baza a psihicului, prezenta oriunde, la oricare dintre noi. Inconstientul acesta colectiv, „mostenirea noastra psihica“, in­tr-un fel, leaga individul de intreaga u­ma­nitate. „E ca o coada de so­par­la“, spunea el.

Datorita lui Jung, intelegem de ce simtim ca avem o legatura cu restul umanitatii, de ce suntem capabili sa intelegem intuitiv simbolurile care provin de la alte civilizatii. Omul universal, promovat de altfel si de internet si de world fusion in muzica, nu e departe de asa ceva.

Ce sunt arhetipurile

„Dragonul“, „mama universala“, „re­gele“, „eroul“, „vanatorul“, „prin­tesa“, „potopul“ sunt, pe langa multe altele, imagini arhe­tipale care ne populeaza incon­stientul. Cu o forta simbolica si trans­cendenta speciala, ele apar une­ori in visele noastre sub o forma voalata, care merita descifrata. Astfel, o pacienta ar putea sa-si puna intrebari cu privire la mitul printului care vine pe un cal alb si care, fixat in inconstientul ei, o impiedica sa intalneasca in viata reala un partener adecvat.